ROMANIA
NORMATIVA DOC
VIGNETI BLAJ TARNAVE
VIGNETI BLAJ TARNAVE

ORDIN 732-2005
ELENCO DOC E VR
Ordin 732/2005
Modificato Ordin 640/2009

Ordin nr. 732 din 02.08.2005 privind aprobarea Listei DOC pentru vinurile linistite si spumante, a Listei indicatiilor geografice pentru vinurile linistite si vinurile aromatizate si a Listei mentiunilor traditionale ale vinurilor admise pentru utlizare i

ORDIN pentru aprobarea Listei denumirilor de origine controlata (DOC) pentru vinurile linistite, admise pentru utilizare in Romania, a Listei denumirilor de origine controlata pentru vinurile spumante, admise pentru utilizare in Romania, a Listei indicatiilor geografice pentru vinurile linistite, admise pentru utilizare in Romania, a Listei indicatiilor geografice pentru vinurile aromatizate, admise pentru utilizare in Romania, a Listei mentiunilor traditionale ale vinurilor, admise pentru utilizare in Romania, si a Listei denumirilor de origine controlata (DOC) pentru vinurile petiante, admise pentru utilizare in Romania

Vazand referatul de aprobare al Oficiului National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si alte Produse Vitivinicole nr. 542 din 4 mai 2005,
In baza prevederilor art. 23 alin. (1) si ale art. 49 lit. b) si c) din Legea viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002 si ale Normelor Metodologice de aplicare a Legii vii si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1134/2002,
In temeiul Hotararii Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, cu modificarile si completarile ulterioare,

Ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale emite urmatorul ordin :

Art. 1. – Se aproba Lista denumirilor de origine controlata (DOC) pentru vinurile linistite, admise pentru utilizare in Romania, prevazuta in anexa nr. 1.

Art. 2. – Se aproba Lista denumirilor de origine controlata (DOC) pentru vinurile spumante, admise pentru utilizare in Romania, prevazuta in anexa nr. 2.

Art. .3. – Se aproba Lista indicatiilor geografice pentru vinurile linistite, admise pentru utilizare in Romania, prevazuta in anexa nr. 3.

Art. 4. – Se aproba Lista indicatiilor geografice pentru vinurile aromatizate, admise pentru utilizare in Romania, prevazuta in anexa nr. 4.

Art. 5. – Se aproba Lista mentiunilor traditionale ale vinurilor, admise pentru utilizare in Romania, prevazuta in anexa nr. 5.

Art. 5.1 - Se aproba Lista denumirilor de origine controlata (DOC) pentru vinurile petiante, admise pentru utilizare in Romania, prevazuta in anexa nr. 6."

Art. 6. - Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si alte Produse Vitivinicole impreuna cu Oficiul National al Viei si Vinului, in conformitate cu prevederile prezentului ordin, vor emite decizii pentru noile denumiri de origine controlata si vor completa deciziile existente cu soiurile de vita-de-vie introduse in unele podgorii si centre viticole, in baza Ordinului ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale r. 594/2004 privind aprobarea Zonarii aoiurilor de vita-de-vie roditoare recomandate si autorizate pentru cultura in arealele viticole din Romania.

Art. 7. - Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si alte Produse Vitivinicole impreuna cu Oficiul National al Viei si Vinului vor elabora si vor propune Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale promovarea unor proiecte de acte normative privind aprobarea normelor tehnice de producere si comercializare pentru vinurile linistite cu ndicatie georgrafica si pentru vinurile aromatizate cu indicatie georgrafica, urmand ca activitatea de implementare si control sa fie exercitata in exclusivitate de catre Inspectia de Stat pentru Cpntrolul Tenhic Vitivinicol.

Art. 8. - Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si alte Produse Vitivinicole impreuna cu Oficiul National al Viei si Vinului si in colaborare cu Organizatia Nationala Interprofesionala Vitivinicola vor elabora si vor propune Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale promovarea unor proiecte de acte normative privind protectia denumirilor de origine controlata si a indicatiilor geografice pentru rodusele vitivinicole.

Art. 9. – Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, alimentatiei si mediului nr. 458/2003, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 560 din 5 august 2003, si Ordinului ministrului agriculturii, padurilor , alimentatiei si mediului nr. 1.011/2003, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 887 din 12 decembrie 2003, se abroga.

Art. 10. – Anexele nr. 1—6 fac parte integranta din prezentul ordin.

Art. 11. – Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale,
Gheorghe Flutur
Bucuresti, 2 august 2005
Nr. 732

ANEXA Nr. 1
LISTA denumirilor de origine controlata (DOC) pentru vinurile linistite, admise pentru utilizare in Romania

I. Pentru vinurile originare din Regiunea Viticola a Podisului Transilvaniei:

1. Târnave, insotita sau neinsotita de una dintre urmatoarele subdenumiri :
- Blaj
- Jidvei
- Medias
- Târnaveni
- Zăgar
- Valea Nirajului
2. Alba Iulia
3. Sebes-apold
4. Aiud
5. Lechinta
-
II. Pentru vinurile originare din Regiunea Viticola a Dealurilor Moldovei:
6. Cotnari
7. Iasi, insotita sau neinsotita de una dintre urmatoarele subdenumiri:
- Copou
- Bucium
- Uricani
8. Bohotin
9. Husi, insotita sau neinsotita de subdenumirea :
- Vutcani
10. Iana
11. Dealu Bujorului
12. Nicoresti
13. Panciu
14. Odobesti
15. Cotesti
-
III. Pentru vinurile orginare din Regiunea Viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei :
16. Cernatesti – Podgoria
17. Dealu Mare, insotita sau neinsotita de uan dintre urnatoarele subdenumiri :
- Boldesti
- Valea Calugareasca
- Urlati
- Ceptura
- Tohani
- Breaza
- Merei
- Zoresti
18. Pietroasa
19. Stefanesti, insotita sau neinsotita de subdenumirea :
- Costesti
20. Samburesti
21. Dragasani
22. Banu Maracine
23. Segarcea
24. Meedinti, insotita sau neinsotita de una dintre urmatoarele subdenumiri :
- Severin
- Corcova
- Golul Drancei
- Vanju Mare
- Orevita
-
IV. Pentru vinurile orginare din Regiunea Viticola a Banatului:
25. Recas
26. Banat, insotita sau neinsotita de una dintre urmatoarele subdenumiri :
- Moldova Noua
- Dealurile Tirolului
- Silagiu
-
V. Pentru vinruile originare din Regiunea Viticola a Crisanei si Maramuresului :
27. Minis
28. Crisana, insotita sau neinsotita de una dintre urmatoarele subdenumiri :
- Diosig
- Biharia
- Simleu Silvaniei

VI. Pentru vinurile originare din Regiunea Viticola a Colinelor Dobrogei :
29. Murfatlar, insotita sau neinsotita de una dintre urmatoarele subdenumiri :
- Medgidia
- Cernavoda
30. Babadag
31. Sarica Niculitel, insotita sau neinsotita de subdenumirea :
- Tulcea

VII. Pentru vinurile originare din Regiunea Viticola a Teraselor Dunarii :
32. Oltina

ANEXA Nr. 2

LISTA denumirilor de origine controlata (DOC) pentru vinurile spumante, admise pentru utilizare in Romania

I. Pentru vinurile originare din Regiunea Viticola a Podisului Transilvaniei :
1. Tranave
2. Alba Iulia
3. Sebes-apold
-
II. Pentru vinurile originare din Regiunea Viticola a Dealurilor Moldovei:
4. Iasi
5. Bucium
6. Husi
7. Panciu

III. Pentru vinurile orginare din Regiunea Viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei :
8. Dealu Mare

IV. Pentru vinruile originare din Regiunea Viticola a Crisanei si Maramuresului :
9. Simleu Silvaniei

V. Pentru vinurile originare din Regiunea Viticola a Colinelor Dobrogei :
10 . Murfatlar

ANEXA Nr. 3

LISTA indicatiilor geografice pentru vinurile linistite, admise pentru utilizare in Romania

I. Pentru vinurile originare din Regiunea Viticola a Podisului Transilvaniei :
1. Dealurile Transilvaniei

II. Pentru vinurile originare din Regiunea Viticola a Dealurilor Moldovei:
2. Dealurile Moldovei sau, dupa caz :
- Dealurile Harlaului
- Dealurile Iasilor
- Dealurile Husilor
- Dealurile Tutovei
- Dealurile Covurluiului
- Terasele Siretului
3. Dealurile Vrancei

III. Pentru vinurile orginare din Regiunea Viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei :
4. Dealurile Munteniei
5. Dealurile Olteniei

IV. Pentru vinurile orginare din Regiunea Viticola a Banatului:
6. Viile Carasului
7. Viile Tmisului

V. Pentru vinruile originare din Regiunea Viticola a Crisanei si Maramuresului :
8. Dealurile Zarandului
9. Dealurile Crisanei
10 Dealurile Satmarului

VI. Pentru vinurile originare din Regiunea Viticola a Colinelor Dobrogei :
11. Colinele Dobrogei

VII. Pentru vinurile originare din Regiunea Viticola a Teraselor Dunarii :
12. Terasele Dunarii

ANEXA Nr. 4

LISTA indicatiilor georgrafice pentru vinurile aromatizate, admise pentru utilizare in Romania
1. Bitter Murfatlar
2. Vermut Murfatlar

ANEXA Nr. 5

LISTA mentiunilor traditionale ale vinurilor, admise pentru utlizare in Romania

1. Vin de regiune*)
2. Vin de calitate cu denumire de origine controlata (DOC), cu urmatoarele categorii de calitate :
- Cules la maturitate deplina (DOC – CMD)
- Cules tarziu (DOC – CT)
- Cules la innobilarea boabelor (DOC – CIB)
3. Rezerva**)
4. Vin de vinoteca***)

*) Vinul de regiune este un vin de masa cu indicatie georgrafica, livrat la export
**) Rezerva este un vin DOC maturat in baricuri minimum 6 luni si invechit in sticla minimum 6 luni
***) Vinul de vinoteca este un vin DOC invechit in sticla minimum 4 ani, cu buchet format in sticla in timpul invechrii, si care se comercializeaza atat timp cat isi pastreaza calitatile conferite de aceasta mentiune.

Anexa Nr. 6

Lista denumirilor de origine controlata (DOC) pentru vinurile petiante admise pentru utilizare in Romania

Dealu Mare
VIGNETI HERNEACOVA RECAS
VIGNETI HERNEACOVA RECAS

ORDIN 52-2003
METODOLOGIA DOC
ORDIN NR. 52/2003
privind aprobarea Normelor metodologice pentru producerea si comercializarea vinurilor cu denumire de origine si a Regulamentului de organizare si functionare a Oficiului National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole (ONDOV)

Tinand seama de Referatul de aprobare al Oficiului National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole nr. 500 din 21 noiembrie 2002,
in baza prevederilor art. 18, 42, 48, 49 si 50 din Legea viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002 si ale art. 63, 64, 65 si 111 din Normele metodologice de aplicare a Legii viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002,aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.134/2002,
in temeiul Hotararii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, cu modificarile si completarile ulterioare,

ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor emite urmatorul ordin:

Art. 1. - Se aproba Normele metodologice pentru producerea si comercializarea vinurilor cu denumire de origine, prevazute in anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aproba Regulamentul de organizare si functionare a Oficiului National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole (ONDOV), prevazut in anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentul ordin.

Art. 4. - Pe data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga:
a) Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 122 din 11 iulie 2000 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Oficiului National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 372 din 10 august 2000;
b) Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 39 din 21 februarie 2001 pentru aprobarea structurii organizatorice a Oficiului National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole, precum si a nivelului sumelor percepute pentru eliberarea autorizatiei de producator de vinuri cu denumire de origine si a certificatului de atestare a dreptului de
comercializare a vinurilor cu denumire de origine, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 169 din 4 aprilie 2001, precum si orice alta dispozitie contrara.

Art. 5. - Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.


Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor,
Ilie Sarbu

Bucuresti, 28 ianuarie 2003.


________________________________________
ANEXA Nr. 1

NORME METODOLOGICE
pentru producerea si comercializarea vinurilor cu denumire de origine

CAPITOLUL A
Definitii, clasificare


Art. 1. - Definitia vinurilor cu denumire de origine controlata si conditiile generale de producere a acestora sunt stabilite la art. 22 si 23 din Legea viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002.

Art. 2. - Clasificarea vinurilor cu denumire de origine controlata, denumite prescurtat vinuri DOC, este precizata prin Normele metodologice de aplicare a Legii viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.134 din 10 octombrie 2002, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 798 din 4 noiembrie
2002.
Potrivit acestei clasificari, vinurile DOC, care trebuie sa aiba o tarie alcoolica dobandita de minimum 11% in volume, pot fi incadrate, in functie de stadiul de maturare a strugurilor la cules si de caracteristicile lor calitative si de compozitie, in urmatoarele categorii:
a) cules la maturitatea deplina, DOC-CMD: vinuri provenite din struguri cu continut in zaharuri de minimum 187 g/l;
b) cules tarziu, DOC-CT: vinuri provenite din struguri cu continut in zaharuri de minimum 220 g/l. Pentru producerea de vinuri rosii seci din aceasta categorie strugurii trebuie sa aiba la recoltare un continut in zaharuri de minimum 213 g/l;
c) cules la innobilarea boabelor, DOC-CIB: vinuri obtinute din struguri cu continut in zaharuri de minimum 240 g/l, cu atac de mucegai nobil sau culesi la stafidirea boabelor.

Art. 3. - Autorizatiile pentru derogarile privind locul realizarii diferitelor faze ale procesului de producere a vinurilor cu denumire de origine, mentionate la art. 23 alin. (2) si (3) din Legea nr. 244/2002, se dau de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, prin Oficiul National al
Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole (ONDOV), in baza cererilor depuse de producatorii interesati.

CAPITOLUL B
Conditii de producere a vinurilor cu denumire de origine

Art. 4. - Vinurile cu denumire de origine se obtin din struguri produsi in areale delimitate, caracterizate prin conditii de clima, sol si expozitie favorabile pentru calitatea recoltei.
Delimitarea arealelor de producere a vinurilor cu denumire de origine se face prin indicarea comunelor si satelor ce intra in aceste areale si prin stabilirea conturului lor bazat mai ales pe limite naturale.
Plantatiile viticole destinate producerii vinurilor cu denumire de origine din cadrul fiecarei exploatari viticole situate in arealul delimitat pentru denumirea respectiva se stabilesc la nivel de parcela.

Art. 5. - Soiurile destinate producerii vinurilor cu denumire de origine trebuie sa faca parte din grupa celor recomandate si autorizate pentru cultura in arealul viticol respectiv. Aceste soiuri vor fi nominalizate prin deciziile de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine, emise de ONDOV pentru fiecare denumire de origine, aprobate prin ordin al ministrului
agriculturii, alimentatiei si padurilor.
Plantatiile din care se obtin vinuri cu denumire de origine trebuie sa aiba o puritate de soi de cel putin 80%. Butucii-impuritati din aceste plantatii vor face parte numai din soiuri apartinand speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce sta la baza producerii vinului pentru care se acorda denumirea de origine. Verificarea conditiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia receptionarii strugurilor la crama.

Art. 6. - Suprafetele viticole in care se gasesc vii cu soiuri nobile, purtatoare de denumire de origine controlata, beneficiaza de sprijin financiar din partea statului.
Proprietatile viticole care beneficiaza de denumire de origine controlata se supun controlului periodic privind:
-structura productiei;
- analiza produsului;
- controlul pesticidelor;
- controlul utilajelor;
- respectarea agrotehnicii de cultura.

Art. 7. - In plantatiile destinate producerii vinurilor cu denumire de origine trebuie folosite metode de cultura a vitei de vie care sa nu influenteze negativ calitatea recoltei. In acest scop realizarea productiei de struguri se va face in conditii bine precizate, referitoare la:
- densitatea plantatiei (numarul minim de butuci plantati la hectar);
- forma de conducere a butucilor;
- incarcatura de rod (numarul maxim de ochi viabili la butuc);
- irigarea.
Executarea irigarii este permisa numai in anii secetosi, cu aprobarea ONDOV.
Fertilizarea se va realiza prin aplicare de ingrasaminte organice o data la 4-5 ani, precum si prin administrarea de ingrasaminte chimice in doze moderate (fertilizarea cu azot in doza de maximum 75 hg/ha etc.).
In plantatii se va asigura o protectie fitosanitara eficienta pentru realizarea unei stari de buna sanatate a recoltei. In toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomanda aplicarea desfrunzitului partial in zona strugurilor la butucii cu masa foliara bogata.

Art. 8. - Pentru producerea de vinuri cu denumire de origine se stabilesc limite maxime ale productiei de struguri la hectar, diferentiate pe soiuri.
Depasirea productiei maxime prevazute atrage neacordarea dreptului de utilizare a denumirii de origine revendicate pentru totalitatea recoltei obtinute in parcelele respective.

Art. 9. - Pentru strugurii destinati producerii vinurilor cu denumire de origine se stabilesc urmatoarele conditii de ordin calitativ:
- puritatea de soi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifica cu
denumire de soi;
- o stare buna de sanatate - proportia boabelor avariate nu poate fi mai mare
de 10%, cu exceptia strugurilor culesi in supramaturare, cu atac de mucegai
nobil pe boabe;
- un continut minim in zaharuri.
Calitatea strugurilor se constata in momentul receptiei lor la crama. In acest moment strugurii trebuie sa prezinte o stare buna de integritate. Este interzisa mustuirea lor in vasele de transport sau transportarea lor in saci din folie de polietilena.

Art. 10. - Pentru producerea vinurilor cu denumire de origine se vor folosi practici oenologice traditionale si autorizate care asigura pastrarea insusirilor de naturalete si tipicitate ale vinurilor.
Este interzisa utilizarea urmatoarelor procedee:
- folosirea preselor continue la vinificarea in alb (in cazul unitatilor dotate cu prese continue se admite numai folosirea mustului ravac obtinut la scurgatoare); depasirea, la vinificarea in alb, a randamentului in must de 72%, indiferent de tipul preselor;
- aplicarea tratamentului termic al mustuielii in producerea vinurilor rosii;
- folosirea altor practici oenologice decat a celor admise prin normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 244/2002.

Art. 11. - Vinurile cu denumire de origine trebuie sa corespunda in momentul punerii lor in consum unor caracteristici de compozitie si calitate bine precizate.
Aceste caracteristici se stabilesc pentru fiecare tip de vin prin deciziile de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine. Vinurile trebuie sa prezinte si caracteristicile de compozitie prevazute prin normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 244/2002.

Art. 12. - Producerea vinurilor cu denumire de origine se face in conditiile exercitarii unui control in legatura cu respectarea normelor stabilite pentru realizarea productiei de struguri si vinuri si cu verificarea caracteristicilor de compozitie si calitate ale vinurilor.

CAPITOLUL C
Acordarea dreptului de producere si comercializare a vinurilor cu denumire de origine


Art. 13. - Recunoasterea dreptului de producere si comercializare a vinurilor cu denumire de origine se face prin intermediul urmatoarelor documente de baza:
a) Decizie privind acordarea dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine;
b) Autorizatie de producator de vinuri cu denumire de origine;
c) Certificat de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor cu denumire de origine.

Deciziile privind acordarea dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine


Art. 14. - Dreptul de producere a vinurilor cu denumire de origine pe un anumit teritoriu este acordat prin decizii emise pentru fiecare denumire de origine, eliberate de ONDOV, avizate de Oficiul National al Viei si Vinului (ONVV) si aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.
Decizia privind acordarea dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine cuprinde urmatoarele elemente:
a) denumirea de origine;
b) arealul delimitat pentru producerea vinurilor, cu indicarea comunelor si
satelor care intra in areal;
c) soiurile sau sortimentele de soiuri;
d) categoriile si tipurile de vin prevazute a se obtine;
e) sistemul de cultura (numarul de butuci la hectar, formele de conducere si
incarcaturile de rod, regimul de irigare etc.);
f) nivelul maxim al productiei de struguri la hectar, pe soiuri;
g) continutul minim in zaharuri al strugurilor la cules;
h) procedeele tehnologice de producere a vinurilor;
i) principalele caracteristici fizico-chimice si organoleptice pe care
trebuie sa le indeplineasca vinurile;
j) conditiile privind declasarea vinurilor.
Limitele arealelor de producere a vinurilor cu denumire de origine controlata se traseaza pe harti topografice, care se definitiveaza prin lucrarile de intocmire a Cadastrului viticol, conform prevederilor art. 6 din Legea nr. 244/2002.
Deciziile privind acordarea dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine se intocmesc potrivit modelului din anexa nr. 1. Aceste decizii au o lunga valabilitate, de ele putand beneficia toti producatorii de struguri si de vinuri situati in arealele delimitate pentru obtinerea vinurilor respective.

Autorizatiile de producatori de vinuri cu denumire de origine

Art. 15. - In baza deciziilor mentionate se acorda proprietarilor care detin plantatii apte de a produce vinuri cu denumire de origine, in unele situatii si unitatilor de vinificare in care se realizeaza prelucrarea strugurilor, dreptul de a produce astfel de vinuri, respectiv de struguri destinati producerii lor, consemnat prin autorizatii de producator de vinuri cu denumire de origine.
Fata de modul in care se realizeaza productiile de struguri si de vinuri apar urmatoarele posibilitati de intocmire a autorizatiilor de producator de vinuri cu denumire de origine:
a) autorizatii acordate agentilor economici care detin plantatii viticole si realizeaza prelucrarea strugurilor in unitati proprii de vinificare;
b) autorizatii acordate unitatilor de vinificatie care realizeaza prelucrarea strugurilor preluati de la cultivatorii de vita de vie, care au decizii privind acordarea dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine.

Art. 16. - Autorizatiile de producator de vinuri cu denumire de origine cuprind urmatoarele elemente:
a) numele (denumirea) si domiciliul (sediul) detinatorului plantatiei;
b) denumirea de origine ce poate fi folosita;
c) comuna (comunele) si satul (satele) in care sunt amplasate plantatiile;
d) plantatiile recunoscute pentru producerea vinurilor cu denumire de origine
(soiuri, parcele, suprafete);
e) productiile de struguri si de vin ce pot fi obtinute, pe categorii de
calitate si soiuri;
f) locurile si unitatile in care se realizeaza diferitele faze ale procesului
tehnologic de vinificare.
Autorizatiile de producator de vinuri cu denumire de origine se elibereaza de ONDOV, in baza cererilor intocmite de detinatorii plantatiilor viticole indreptatite sa produca astfel de vinuri. Autorizatiile se actualizeaza, iar cererile se reinnoiesc ori de cate ori intervin modificari in apartenenta si structura plantatiilor sau in legatura cu locul in care se realizeaza diferitele faze ale procesului de vinificare.
Autorizatiile de producator de vinuri cu denumire de origine se intocmesc potrivit modelului din anexa nr. 2, iar cererile pentru acordarea autorizatiei de producator de vinuri cu denumire de origine se intocmesc potrivit modelului din anexa nr. 3.
In vederea eliberarii autorizatiilor de producator de vinuri cu denumire de origine se verifica fiecare parcela de vie sub aspectul indeplinirii conditiilor reclamate de producerea vinurilor respective, stabilite prin prezentele norme metodologice si prin deciziile mentionate la art. 14.
Verificarea se face de inspectorii teritoriali ai ONDOV si se refera la urmatoarele aspecte: amplasarea viilor in cadrul arealului delimitat, soiurile si puritatea de soi a plantatiei, desimea vitelor, forma de conducere a butucilor. Rezultatele acestei verificari se consemneaza in procese-verbale incheiate in doua exemplare, dintre care unul ramane la detinatorul plantatiei,
iar al doilea la inspectoratul teritorial al ONDOV, ca document justificativ al eliberarii autorizatiei de producator de vinuri cu denumire de origine.

Art. 17. - Autorizatiile de producator de vinuri cu denumire de origine pot fi acordate si producatorilor de vinuri care realizeaza vinificarea strugurilor preluati de la cultivatorii de vita de vie situati in arealele delimitate pentru denumirile respective si care detin plantatii autorizate ce corespund conditiilor stabilite prin prezentele norme metodologice si prin deciziile mentionate la art. 14. Eliberarea acestor autorizatii se face prin respectarea urmatoarei metodologii:
a)Unitatile de vinificatie vor intocmi un inventar al cultivatorilor de vita de vie (producatori particulari, asociatii sau societati comerciale) care urmeaza sa le furnizeze struguri apti de a fi folositi pentru producerea de vinuri cu denumire de origine. Acest inventar va cuprinde numele producatorului de struguri, denumirea localitatii in care acesta isi are domiciliul sau sediul si a comunelor si satelor in care sunt amplasate viile pe care producatorul le detine. Un exemplar al inventarului va fi inaintat oficiului teritorial al ONDOV, impreuna cu cererea de a se efectua controlul plantatiilor, in scopul eliberarii autorizatiilor de producator de struguri destinati producerii de vinuri DOC.
b) Inspectorii teritoriali ai ONDOV impreuna cu specialistii unitatii de vinificatie sau ai societatii comerciale de care apartine unitatea vor efectua controlul prevazut in prezentele norme metodologice in toate plantatiile indicate in inventar. Cultivatorilor de vii care detin plantatii apte de a produce vinuri DOC li se elibereaza autorizatii de producator de struguri destinati obtinerii de vinuri cu denumire de origine. Aceste autorizatii se emit de ONDOV, in baza cererilor depuse de catre unitatile de vinificatie in care se realizeaza prelucrarea strugurilor.
Modelul autorizatiilor de producator de struguri destinati obtinerii de vinuri cu denumire de origine este prezentat in anexa nr. 4, iar al cererilor, in anexa nr. 5.
c) Evidenta strugurilor adusi la crama de cultivatori, considerati drept corespunzatori pentru producerea de vinuri DOC, se inscrie intr-un registru special, prin folosirea rubricilor indicate in anexa nr. 6.
Daca strugurii se adreseaza mai multor denumiri de origine, evidenta lor se va tine pe registre separate, iar prelucrarea strugurilor, fermentarea musturilor si depozitarea vinurilor vor fi facute separat, pe denumiri de origine.
d) La incheierea campaniei de cules si vinificare registrul de evidenta a strugurilor predati la crama pentru producerea vinurilor cu denumire de origine va fi verificat si parafat de inspectorul teritorial al ONDOV. Inspectorul teritorial al ONDOV va face verificari si in cursul campaniei de vinificare, urmarind respectarea conditiilor de receptie a strugurilor si de completare a registrului.
e) Situatia finala a strugurilor primiti la crama pentru producerea de vinuri cu denumire de origine se consemneaza intr-un proces-verbal incheiat in 3 exemplare (unul pentru unitatea de vinificare, unul pentru societatea comerciala de care apartine centrul de vinificare si unul pentru inspectoratul teritorial al ONDOV), in care se mentioneaza cantitatea de struguri
receptionati, pe soiuri si categorii de calitate a vinurilor, precum si cantitatile de vin brut posibil a fi realizate. Daca strugurii adusi la crama se adreseaza mai multor denumiri de origine, vor fi intocmite procese-verbale separate pentru fiecare denumire de origine. Procesul-verbal va fi semnat de seful centrului de vinificare si contrasemnat de inspectorul teritorial al ONDOV.
f) In baza evidentei mentionate, consemnata in procese-verbale, se elibereaza unitatii de vinificare o autorizatie de producator de vinuri cu denumire de origine, care se intocmeste potrivit modelului din anexa nr. 7. Aceasta autorizatie este valabila numai pentru vinurile obtinute din recolta anului la care se refera evidenta strugurilor primiti la crama. Autorizatia se elibereaza in baza unei cereri adresate ONDOV, care se intocmeste conform modelului din anexa nr. 8. La cerere se anexeaza autorizatiile de producator de struguri destinati obtinerii de vinuri cu denumire de origine care au stat la baza realizarii vinurilor respective.

Art. 18. - Aceeasi unitate de vinificare poate beneficia de dreptul producerii de vinuri cu denumire de origine prin ambele cai mentionate la art. 16 si 17. In acest scop unitatile trebuie sa primeasca autorizatii de producator de vinuri cu denumire de origine, eliberate de ONDOV, pentru fiecare situatie in care se realizeaza producerea vinurilor respective.

Certificatele de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor cu denumire de origine


Art. 19. - Dreptul folosirii de catre producatorul de vin a unor denumiri de origine pentru anumite loturi de vin produse de acesta se acorda anual prin eliberarea de certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor cu denumire de origine.
Eliberarea acestor certificate se face prin respectarea urmatoarei metodologii:
Dupa terminarea culesului, respectiv in termen de 15 zile de la incetarea fermentarii mustului si nu mai tarziu de 15 decembrie, producatorii de vin au obligatia, potrivit Legii nr. 244/2002, sa intocmeasca o declaratie de recolta care se depune si se inregistreaza la autoritatile administratiei publice locale in a caror raza teritoriala este depozitat vinul.
Producatorii de vinuri cu denumire de origine vor depune un exemplar al declaratiei de recolta la inspectorul teritorial al ONDOV de care apartin.
Declaratia de recolta se intocmeste conform modelului aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor. In declaratie va fi indicat locul in care este depozitat vinul. In baza ei, ONDOV ia, intr-o prima evidenta, vinurile considerate de producatori ca fiind apte de a evolua si de a fi comercializate ca vinuri cu denumire de origine.
b) Dupa cel mult 4 luni de la vinificare vinurile luate in evidenta in baza declaratiilor de recolta vor fi supuse aprecierii organoleptice si unor analize sumare de laborator.
In acest moment se determina: taria alcoolica dobandita, continutul in zaharuri, aciditatea totala si volatila, extractul nereducator, intensitatea coloranta (la vinurile rosii), continutul in dioxid de sulf liber si total.
Probele trimise pentru analiza vor fi furnizate de producatorii de vinuri, pe raspunderea lor, ele reprezentand vinuri lotizate pe tipuri. Va fi comunicata cantitatea de vin produsa din fiecare proba trimisa pentru analiza.
Analizele vor fi executate de laboratoare autorizate, pe cheltuiala producatorului.
Din fiecare lot de vin producatorul va preleva cate 3 sticle de 1 litru, din care doua vor fi trimise la laboratorul autorizat pentru analiza.
In buletinul de analiza se va mentiona daca vinurile analizate prezinta caracteristici care le asigura posibilitatea de a evolua ca vinuri cu denumire de origine sau daca aceste caracteristici nu sunt asigurate.
c) Vinurile apte de a evolua ca vinuri cu denumire de origine vor fi luate in evidenta de inspectoratul teritorial al ONDOV si vor fi urmarite in fazele lor de stocare, conditionare, maturare si invechire. Evolutia calitatii si compozitiei lor va fi urmarita periodic prin sondaje, prin analize de laborator si aprecieri organoleptice facute de laboratoarele autorizate. Daca se constata ca anumite loturi de vin si-au pierdut insusirile valoroase de compozitie si de
calitate, ele vor fi eliminate din randul celor indreptatite de a primi o denumire de origine si vor fi scoase din evidenta ONDOV.
d) Certificatele de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor cu denumire de origine se elibereaza vinurilor luate in evidenta, urmarite pe tot parcursul evolutiei lor potrivit prevederilor de la alineatul precedent, in urma analizelor de laborator si aprecierilor organoleptice executate de laboratoare autorizate asupra probelor reprezentand vinurile aflate in faza
finala a pregatirii lor pentru imbuteliere.
Cererile pentru acordarea certificatelor de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor cu denumire de origine se intocmesc potrivit modelului prezentat in anexa nr. 9 si se adreseaza ONDOV, precum si inspectoratelor teritoriale ale ONDOV.
e) Certificatele de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor cu denumire de origine se intocmesc potrivit modelului din anexa nr. 10.
Ele se elibereaza de ONDOV, la propunerea inspectoratului teritorial al
ONDOV, si contin urmatoarele elemente:
- numele si adresa producatorului de vinuri (unitatea care executa imbutelierea si livrarea vinurilor);
- identificarea loturilor de vin: soiul sau sortimentul, categoria de calitate (DOC-CMD, DOC-CT, DOC-CIB), anul de recolta, cantitatea (nr. de butelii);
- caracteristici de compozitie si calitate a vinurilor.
In baza acestor certificate producatorii de vin primesc dreptul de a comercializa vinurile sub denumirea de origine revendicata, in limita cantitatilor inscrise in certificate.

Art. 20. - Controlul compozitiei fizico-chimice a vinurilor se face de laboratoarele autorizate, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.
Aprecierea organoleptica a vinului se efectueaza de degustatori autorizati, membri ai Asociatiei Degustatorilor Autorizati din Romania (ADAR), constituiti in comisii formate din cel putin 3 persoane, sub conducerea reprezen- tantului ONDOV. Din comisia de degustare nu va face parte specialistul producatorului de vinuri.
Modelul buletinului de analiza pentru determinarile care se executa in aceasta faza este prezentat in anexa nr. 11.
Ridicarea probelor de vin destinate analizelor se face in prezenta inspectorilor teritoriali ai ONDOV. Din fiecare vin se ridica 4 sticle de 1 litru, dintre care una se pastreaza la producator, doua sunt destinate analizelor fizico-chimice, iar una aprecierii organoleptice.
Transportul probelor, plata analizelor si a testarii organoleptice se fac de producator.
Daca producatorul este nemultumit de decizia adoptata, el are dreptul de a face contestatie scrisa si motivata, in termen de 15 zile, la ONDOV.

Evidenta stocurilor de vin

Art. 21. - Evidenta stocurilor de vin cu denumire de origine se tine de producatorul de vinuri, respectiv de unitatile care participa la executarea vinificarii primare, depozitarii si conditionarii vinurilor, maturarii, imbutelierii si invechirii lor la sticla, indiferent daca aceste operatiuni se fac intr-o singura unitate sau in mai multe unitati.
Unitatile care se ocupa de obtinerea, depozitarea si ingrijirea vinurilor cu denumire de origine vor folosi pentru evidenta registre de crama, in care se deschid partizi pentru fiecare lot de vin, folosindu-se ca stoc initial cantitatea de vin considerata corespunzatoare pentru a obtine dreptul de denumire de origine. In acest registru se inscriu toate tratamentele aplicate vinului respectiv si miscarile acestuia, cu evidentierea soldului cantitativ.
Registrul de crama se intocmeste potrivit modelului din anexa nr. 12.
Unitatile care executa imbutelierea, maturarea vinurilor la sticle, etichetarea si livrarea lor vor detine registre de evidenta a vinurilor imbuteliate, in care vor inscrie livrarile efectuate, pe destinatii, plecand de la cantitatea de vin imbuteliat mentionata in Certificatul de atestare a
dreptului de comercializare a vinurilor cu denumire de origine. Aceste registre se intocmesc potrivit modelului din anexa nr. 13.
Inspectorii teritoriali ai ONDOV vor verifica prin sondaj modul in care este tinuta evidenta mentionata.

Art. 22. - O data cu transferarea strugurilor si, respectiv, a vinurilor in vrac de la un producator la altul prin vanzare-cumparare se transfera si toate drepturile si obligatiile privind producerea vinurilor cu denumire de origine prevazute prin prezentele norme metodologice.
Toate transferurile de struguri si de vin se fac cu anuntarea prealabila a ONDOV, facuta prin declaratii semnate de partile participante la realizarea acestor operatiuni.

Declasarea vinurilor

Art. 23. - Declasarea unui vin de calitate superioara cu denumire de origine se face la detinator, ori de cate ori se constata ca vinul si-a modificat in sens negativ caracteristicile organoleptice si de compozitie, nemaiindeplinind conditiile stabilite pentru vinul respectiv.
Declasarea se face in urma sesizarii reprezentantilor organelor cu atributii pe linia controlului calitatii produselor, precum si la cererea scrisa a producatorilor sau comerciantilor. Ea se efectueaza in baza verificarilor facute la fata locului si a rezultatelor analizelor (fizico-chimice si organoleptice) obtinute de laboratoarele autorizate.
In cazul in care din verificarile efectuate se constata necesitatea declasarii unui vin, inspectoratul teritorial al ONDOV va stabili categoria de calitate la care urmeaza sa fie reincadrat vinul si va comunica decizia adoptata persoanei fizice sau juridice care detine vinul, in termen de 15 zile de la data prelevarii probelor.
Detinatorul vinului poate face contestatie asupra deciziei luate, in termen de 15 zile, depunand-o la ONDOV pentru reanalizare. Pe baza rezultatelor contraanalizei sau expertizei, ONDOV va adopta hotararea definitiva in decurs de 15 zile.
Producatorul sau comerciantul in cauza va inscrie in evidentele sale decizia definitiva conform careia isi va valorifica vinul.

CAPITOLUL D
Norme de etichetare a vinurilor cu denumire de origine

Art. 24. - Ambalarea vinurilor cu denumire de origine se face, in mod obligatoriu, in butelii de sticla. Inchiderea acestora se face cu dopuri de pluta, din derivate de pluta, din alte materiale admise in comertul international sau prin inchidere filetata asigurata.
In sistemul de ambalare si etichetare, pentru vinurile cu denumire de origine este obligatorie folosirea etichetei principale, a contraetichetei si a capsulei.

Art. 25. - In etichetarea vinurilor cu denumire de origine se folosesc urmatoarele indicatii obligatorii:
a) categoria de calitate a vinului: vin cu denumire de origine controlata - cules la maturitatea deplina (DOC-CMD); cules tarziu (DOC-CT); cules la innobilarea boabelor (DOC-CIB). Denumirea categoriei de calitate se inscrie complet pe eticheta principala, eventual si prescurtat;
b) denumirea de origine;
c) denumirea soiului sau a soiurilor, cu exceptia unor vinuri destinate exportului. In cazul in care vinul provine din mai multe soiuri, acestea vor fi indicate pe eticheta in ordinea descrescatoare a participarii lor in constituirea vinului. In cazul unor sortimente traditionale autorizate, pe eticheta se poate inscrie mentiunea: "Sortiment traditional";
d) tipul vinului dat de continutul sau in zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;
e) taria alcoolica dobandita minima a tipului de vin, exprimata in procente in volume;
f) volumul nominal al produsului continut de butelie, in mililitri, centilitri, decilitri sau litri;
g) tara de origine pentru vinurile importate sau pentru cele care se exporta;
h) denumirea unitatii care a executat imbutelierea, inscrisa cu caracterele cele mai mici folosite in inscriptionarile de pe eticheta;
i) data ambalarii sau numarul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalarii. Data ambalarii se inscrie, prin marcare, pe eticheta principala, pe contraeticheta sau pe capsula.
Art. 26. - In etichetarea vinurilor cu denumire de origine pot fi folosite si urmatoarele indicatii facultative:
a) marca de comert, cu conditia ca ea sa nu creeze confuzii cu denumirea de origine;
b) denumirea exploatarii viticole (domeniului) pentru vinurile provenite in exclusivitate din exploatarea indicata, cu conditia de a nu se folosi denumiri care sa creeze confuzii cu denumirea de origine;
c) anul de recolta, cu conditia ca vinul sa provina in proportie de cel putin 85% din anul indicat;
d) numele persoanei (persoanelor) fizice si denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;
e) alte mentiuni care amplifica informatia asupra calitatii vinurilor sau conditiilor speciale de producere si imbuteliere, dupa cum urmeaza:
- "Imbuteliat la producator" ("la origine"), pentru vinurile obtinute din recolta proprie si imbuteliate in unitatea sau in domeniul in care au fost produse;
- "Imbuteliere speciala", pentru vinurile imbuteliate in legatura cu un eveniment deosebit sau intr-un scop special, pentru care se va indica evenimentul sau scopul;
- "Vin de vinoteca", pentru vinurile de calitate deosebita, cu buchet format in sticla, invechite in vinoteca si reprezentand loturi mai restranse, constituite din butelii numerotate la punerea in consum;
- "Vin medaliat", pentru unele vinuri de inalta calitate medaliate in concursuri internationale si nationale de anvergura; in acest caz se vor mentiona medalia primita, concursul la care vinul a participat si anul;
- "Vin din butoaie alese", pentru vinurile de inalta calitate produse in cantitati limitate, sub responsabilitatea deosebita a unui specialist de reputatie care isi inscrie numele pe eticheta;
- "Comoara pivnitei", pentru vinurile obtinute in ani deosebit de favorabili, ajunse la apogeul calitatii lor, sub responsabilitatea unui specialist de reputatie care isi inscrie numele pe eticheta;
- "Rezerva", pentru vinurile de inalta calitate, absolut tipice, pastrate in recipiente cel putin 1 an in cazul vinurilor albe, cel putin 2 ani in cazul celor rosii si invechite in sticla cel putin 2 ani;
- "Vin maturat in baricuri", pentru vinurile pastrate in vase din lemn de stejar cu capacitate intre 200 litri si 350 litri.
Se pot inscrie pe contraeticheta si alte mentiuni care se refera la:
- istoria vinului sau a firmei producatoare;
- conditii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultura speciale, de cules si de elaborare a vinurilor;
- recomandari privind consumarea vinului: temperatura, asociere cu mancaruri si altele asemenea;
- unele mentiuni suplimentare privind insusirile senzoriale, date analitice, altele decat taria alcoolica, indicatii complementare asupra provenientei, reprezentari grafice.
Mentiunile din prezenta litera pot fi folosite, la cererea producatorilor, numai in baza aprobarii date de comisiile ONDOV care fac aprecierea vinurilor, consemnata in buletinele de analiza;
f) codul de bare al produsului.

Art. 27. - Indicatiile obligatorii se inscriu in acelasi camp vizual, pe eticheta principala, cu exceptia datei ambalarii sau a numarului lotului. Indicatiile facultative se pot inscrie fie pe eticheta principala, fie pe contraeticheta, fluturasi sau buline.

Art. 28. - Indicatiile inscrise pe eticheta trebuie sa fie citete si vizibile. Termenii folositi in etichetare trebuie sa fie intelesi de consumatori.

Art. 29. - Pentru vinurile imbuteliate destinate exportului etichetele pot cuprinde indicatii facute in limba tarii importatoare, cu exceptia celor referitoare la denumirile de origine. Mentiunile inscrise pe aceste etichete vor respecta prevederile contractelor incheiate si/sau ale legislatiei tarii importatoare.
Pentru vinurile de export se vor folosi ca denumiri de soi cele sub care ele se cultiva in Romania sau sinonime ale acestora indicate in normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 244/2002.
Vinurile exportate vor purta pe etichete mentiunea "Produs in Romania" sau traducerea acesteia in limba tarii importatoare.

Art. 30. - Vinurile de import cu denumire de origine vor fi comercializate sub denumirile cu care au fost importate, atestate prin certificate de origine eliberate de autoritatile din tara de provenienta. Cele care se imbuteliaza in tara vor purta pe eticheta mentiunea "Imbuteliat in Romania", indicandu-se si denumirea unitatii care a executat imbutelierea.

Art. 31. - Este interzisa inscrierea pe etichete a oricaror indicatii, insemne sau ilustratii susceptibile de a crea confuzii asupra originii sau naturii produsului. Aceasta interdictie vizeaza si invocarea unor denumiri de origine pe care produsele respective nu sunt indreptatite sa le poarte, in exprimari ca cele de: "tip", "gen", "dupa metoda din ......" si altele asemanatoare.

CAPITOLUL E
Dispozitii finale

Art. 32. - (1) In relatiile ONDOV cu producatorii vitivinicoli se are in vedere faptul ca nici un producator nu poate fi obligat sa produca si sa comercializeze vinuri cu denumire de origine, aceasta activitate tinand de optiunea si de interesele acestuia.
(2) Producatorii vitivinicoli interesati, care adreseaza in scris solicitari la ONDOV pentru verificarea si atestarea plantatiilor si a produselor obtinute in vederea comercializarii acestora sub o anumita denumire de origine, potrivit normelor tehnice prevazute in anexa nr. 1 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, sunt obligati sa respecte in totalitate prevederile acestui ordin.
(3) In vederea asigurarii conditiilor de exercitare a atributiilor de control ale ONDOV, cu sau fara participarea reprezentantilor Inspectiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol (ISCTV), producatorii de vinuri cu denumire de origine sunt obligati:
a) sa inregistreze in evidenta contabila obligatiile de plata catre ONDOV, reprezentand taxele datorate pentru eliberarea autorizatiei de producator de vinuri si a certificatului de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor cu denumire de origine;
b) sa asigure accesul specialistilor ONDOV la toate documentele de evidenta primara si contabila privind inregistrarea si miscarea stocurilor de vinuri cu denumire de origine controlata, precum si in plantatiile de vita de vie si in toate spatiile de producere si depozitare a vinurilor;
c) sa solicite in scris la ONDOV, inainte de producerea fenomenului, aprobarea pentru obtinerea derogarilor prevazute la art. 23 alin. (2) si (3) din Legea nr. 244/2002 si sa faca uz de aceste derogari numai in cazul in care a primit acordul ONDOV.

Art. 33. - In cazul in care, pana la infiintarea si functionarea efectiva a ONDOV, conform Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 39/2001, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 169 din 4 aprilie 2001, unii producatori vitivinicoli au primit, potrivit prevederilor legale, autorizatii de producator de vinuri cu denumire de origine controlata din partea unitatilor de cercetare vitivinicola, pe care le prezinta in original specialistilor ONDOV, si fac dovada achitarii taxelor respective catre aceste unitati de cercetare, respectivii producatori vor fi scutiti de plata altor taxe catre ONDOV pentru suprafetele existente in cultura pana la defrisarea acestora, daca respectivele suprafete indeplinesc prevederile prezentelor norme metodologice.

Art. 34. - Plata taxelor pentru eliberarea autorizatiei de producator de vinuri cu denumire de origine controlata pentru alte suprafete de plantatii decat cele prevazute la art. 33 se face ca urmare a cererii producatorului, depusa la ONDOV, dupa verificarea si confirmarea scrisa a acestuia ca sunt indeplinite conditiile din prezentele norme metodologice, in contul ONDOV,
inainte de eliberarea autorizatiei.
Plata taxelor pentru comercializarea vinurilor cu denumire de origine controlata se face lunar, in baza certificatului de atestare eliberat de ONDOV, pana la data de 10 a lunii urmatoare, pentru cantitatile comercializate in luna precedenta, indiferent de modul de livrare (in vrac sau imbuteliat) si de destinatie (comercializare pe piata interna, externa sau catre un alt producator autorizat, din acelasi areal sau din alt areal).

Art. 35. - Sumele incasate de ONDOV drept taxe se utilizeaza partial pentru finantarea activitatii acestuia, potrivit bugetului sau de venituri si cheltuieli aprobat anual.
Excedentul rezultat din aceste incasari se utilizeaza, pe baza unui program aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, pentru actiuni de interes national care vizeaza refacerea si/sau dezvoltarea patrimoniului viticol si a productiei vitivinicole.
Fondurile ramase la sfarsitul anului in contul de disponibilitati al ONDOV se repartizeaza pe aceleasi destinatii in exercitiul financiar urmator.

Art. 36. - Lista denumirilor de origine ce pot fi folosite in Romania pentru vinuri se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.

Art. 37. - Este interzisa folosirea denumirilor de origine pentru vinuri apartinand unor categorii de calitate inferioare. Pentru comercializarea vinurilor de calitate superioara (VS) vor fi folosite indicatiile de provenienta geografica a caror lista este aprobata prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.

Art. 38. - Anexele nr. 1-13 fac parte integranta din prezentele norme metodologice.


ANEXA Nr. 1
la normele metodologice

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR
OFICIUL NATIONAL AL DENUMIRILOR DE ORIGINE
PENTRU VINURI SI ALTE PRODUSE VITIVINICOLE
Nr. ......./ .....................


DECIZIE
privind acordarea dreptului de producere a vinurilor
cu denumirea de origine
"......................"
Art. 1. - Denumirea de origine "............................................" se atribuie vinurilor DOC obtinute din struguri produsi in arealul delimitat pentru aceasta denumire, cu conditia respectarii tuturor prevederilor din prezenta decizie.
Conditiile generale de producere si comercializare a vinurilor cu denumire de origine sunt stabilite prin normele metodologice aprobate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor prin Ordinul nr. 52/2003.
Art. 2. - Denumirea de origine "................................" poate fi completata si cu una dintre urmatoarele denumiri de plai viticol: ............................................................................ .
Art. 3. - In functie de soiurile din care provin, de calitatea strugurilor si de insusirile lor organoleptice si de compozitie, vinurile cu denumirea de origine "................................" pot fi incadrate in urmatoarele categorii de calitate: ..................................................
Art. 4. - Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine "......................................" cuprinde urmatoarele comune si sate:
..................................................
..................................................
Limitele arealului sunt trasate pe harti topografice, scara ......................................................... .
Art. 5. - Vinurile cu denumirea de origine "............................" pot fi produse sub forma tipurilor de vin indicate in anexa nr. 1A, cu conditia realizarii caracteristicilor de compozitie a strugurilor si vinurilor mentionate pentru fiecare tip de vin.
Art. 6. - Pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine " .............................................." se stabilesc urmatoarele conditii de cultura a vitei de vie:
- densitatea plantatiei: minimum ....................................... butuci plantati la hectar;
- forma de conducere a butucilor .......................................;
- incarcatura de rod: nr. maxim de ochiuri viabile la butuc ........................................................... 1);
- irigarea ..................................................;
- alte conditii .......................................... .
Art. 7. - Productia de struguri admisa pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine "..................................................." se va inscrie in urmatoarele limite maxime:
..................................................................... 2).
Art. 8. - Pentru practicile oenologice folosite in producerea vinurilor cu denumirea de origine ".............................." se stabilesc urmatoarele conditii: ............................................................... 3).
Art. 9. - In cazul in care vinul nu indeplineste in totalitate conditiile de a fi valorificat sub denumirea de origine "..............................." sau daca pierde aceste conditii, el va fi declasat in "Vin de calitate superioara" (VS), cu indicatia de provenienta geografica "...........................", sau in alte categorii inferioare.

ONDOV Director,
Director general, ………………..
..........................
Vizat
Oficiul National al Viei si Vinului
Presedinte,
..................................

____________________
1) Pe soiuri sau grupe de soiuri.
2) Pe soiuri sau grupe de soiuri.
3) Separat pe categorii de vin (albe, rosii).
________________________________________
ANEXA Nr. 1A
la decizie

TIPURILE DE VIN CU DENUMIREA DE ORIGINE
"..................................."


1. Tipul de vin .................................................. 1)
2. Continutul in zahar al strugurilor la cules, g/l, minimum ..............
3. Caracteristici ale vinurilor (la punerea in consum):
3.1. Alcool dobandit, % vol., minimum .....................
3.2. Zaharuri, g/l .....................
3.3. Extract nereducator, g/l, minimum .....................
3.4. Intensitate coloranta (DO 420 + DO 520, cuva 1 mm), minimum .......... (pentru vinuri rosii sau roze)
3.5. Caracteristici organoleptice
___________
1) Se mentioneaza soiul sau sortimentul de soiuri si tipul de vin sub aspectul continutului sau in zahar (sec, demisec, demidulce, dulce), cu gruparea pe categorii de calitate (DOC-CIB; DOC-CT; DOC-CMD).

NOTA:
Anexa se intocmeste sub forma de tabel.

ANEXA Nr. 2

REGULAMENT
de organizare si functionare a Oficiului National al Denumirilor de Origine
pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole (ONDOV)


CAPITOLUL I
Organizarea ONDOV

Art. 1. - ONDOV se organizeaza si functioneaza in baza prevederilor Legii vieisi vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002 (cap. V, art. 42, 48, 49 si 50) si ale Hotararii Guvernului nr. 1.134/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002 [cap. III, sectiunea a II-a, art. 65 si cap. V, art. 111 lit. f) si g)].

Art. 2. - ONDOV, potrivit prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 244/2002, se organizeaza si functioneaza ca institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, sub coordonarea secretarului de stat care conduce activitatea de productie vegetala si industrie alimentara. ONDOV are finantare din bugetul de stat aprobat pentru Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si din venituri extrabugetare.

Art. 3. - (1) Structura organizatorica a ONDOV este prevazuta in anexa nr. 1 si se constituie dintr-un compartiment central si dintr-un numar de inspectori teritoriali.
(2) Inspectorii teritoriali ai ONDOV functioneaza pe langa directiile generalepentru agricultura si industrie alimentara (DGAIA) judetene, in regiuni viticolestabilite conform legii.
(3) Modul de organizare si functionare a ONDOV, precum si structurile sale organizatorice, centrale si teritoriale, se aproba la inceputul fiecarui exercitiu bugetar, prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.

Art. 4. - (1) Sursele de finantare extrabugetara ale ONDOV se constituie din taxele incasate de la producatorii si comerciantii de produse vitivinicole cu denumire de origine, care solicita, potrivit legii, dreptul de a produce si de a valorifica produsele obtinute prin folosirea unei denumiri de origine, taxe stabilite in anexa nr. 2.
(2) Taxele prevazute in anexa nr. 2 se vor actualiza periodic in functie de rata inflatiei si se vor aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.

CAPITOLUL II
Atributiile ONDOV

Art. 5. - ONDOV are urmatoarele atributii principale:
a) elaboreaza normele tehnice pentru producerea vinurilor, a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlata, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, cu consultarea Inspectiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol (ISCTV), a Oficiului National al Viei si Vinului (ONVV) si a Organizatiei Nationale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV);
b) intocmeste, impreuna cu ONVV si ONIV, unele proiecte de ordine ale ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea denumirilorde origine controlata la vinuri si alte produse vitivinicole;
c) elibereaza deciziile privind acordarea dreptului de producere a vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlata;
d) elibereaza autorizatiile de producator de vinuri si de alte produse vitivinicole cu denumire de origine controlata, in baza cererilor intocmite de detinatorii plantatiilor viticole indreptatiti sa produca astfel de bauturi sau de producatorii de vinuri care realizeaza vinificarea strugurilor preluati de la cultivatorii de vita de vie care detin astfel de plantatii;
e) elibereaza certificatele de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlata, in baza verificarilor efectuate in legatura cu respectarea normelor tehnice de realizare a acestor produse, precum si a controlului analitic si organoleptic executat asupra produselor pregatite in vederea comercializarii.
Controlul analitic se face de catre laboratoarele autorizate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, iar controlul organoleptic se face de catre comisii de degustare formate din reprezentanti ai ONDOV, Asociatiei Degustatorilor Autorizati din Romania (ADAR), ONIV si Autoritatea Nationala
pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), numite prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.
Certificatele de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor si a altorproduse vitivinicole cu denumire de origine controlata se elibereaza pentru fiecare soi;
f) analizeaza si solutioneaza contestatiile depuse in legatura cu deciziile deretragere a certificatelor eliberate; in acest sens vor functiona comisii de apel formate din reprezentanti ai ONDOV, ADAR, ONVV, ONIV si ANPC. Hotararile acestor comisii sunt definitive si irevocabile;
g) controleaza, in colaborare cu ISCTV, modul de respectare si aplicare a prevederilor legale in legatura cu regimul denumirilor de origine controlata pentru produsele mentionate;
h) retrage temporar sau definitiv documentele de atestare si dreptul de comercializare a vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlata, pe baza de proces-verbal incheiat conform legii, in cazul incare se constata nerespectarea de catre producatori a prevederilor deciziilor deproducere a vinurilor si a altor bauturi cu denumire de origine controlata, sesizand in scris ISCTV, in vederea constatarii infractiunilor sau a contraventiilor prevazute de lege; retragerea definitiva se face pentru intreaga recolta din anul respectiv;
i) asigura, prin intermediul inspectorilor teritoriali imputerniciti, numiti prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, semnarea documentelor de atestare a calitatii vinurilor si a celorlalte produse vitivinicole cu denumire de origine controlata si a bauturilor alcoolice
distilate cu indicatie geografica recunoscuta; limitele de competenta pentru inspectorii teritoriali se stabilesc de catre ONDOV;
j) indeplineste alte atributii specifice pentru domeniul de activitate, conform legii.


CAPITOLUL III
Dispozitii finale

Art. 6. - Pentru executarea unor lucrari specifice activitatii ONDOV, care nu se pot indeplini prin structura organizatorica aprobata, se pot folosi specialisti din domeniu, membri ai ONVV sau ADAR, recunoscuti pentru profesionalismul si tinuta lor morala. Acestia vor fi retribuiti in baza unor contracte de prestari de servicii, incheiate de ONDOV cu organisme, persoane juridice,
agreate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, in limita prevederilor bugetului de venituri si cheltuieli al ONDOV, aprobat anual de catre minister.

Art. 7. - Legitimatiile de control ale ONDOV si stampilele numerotate ale corpului sau de inspectori teritoriali sunt cele prevazute in anexele nr. 3 si 4.

Art. 8. - Anexele nr. 1-4 fac parte integranta din prezentul regulament.
VIGNETI CRAIOVA BANU MARACINE
VIGNETI CRAIOVA BANU MARACINE

ORDIN 214-2004
BEVANDE SPIRITOSE IG
O R D I N
Nr 214 din 31.03.2004
pentru aprobarea Listei cuprinzand denumirile
protejate si recunoscute in Romania pentru bauturi
spirtoase

Ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, vazand referatul de aprobare privind denumirile protejate si recunoscute in Romania pentru bauturi spirtoase, in temeiul Hotararii Guvernului nr.409/2004 privind
organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, emite urmatorul ordin:

Art. 1. Se aproba Lista cuprinzand denumirile protejate si recunoscute in Romania pentru bauturi spirtoase, cuprinsa in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2. Lista prevazuta la art. 1 va fi transmisa Uniunii Europene in vederea solicitarii protejarii denumirilor pentru bauturi spirtoase, prin inregistrarea acestora in conformitate cu legislatia comunitara, dupa aderare, in procedura normala.

Art. 3 La data publicarii prezentului ordin, Ordinul nr. 334/2003 privind aprobarea Listei cuprinzand indicatiile
geografice protejate si recunoscute in Romania pentru bauturile alcoolice distilate din vin, din subproduse
rezultate la fabricarea vinului si din fructe, publicat in MO nr. 384 din 04.06.2003, se abroga.

Art. 4 Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale
Ilie SARBU

Anexă
L I S T A
cuprinzând denumirile protejate şi
recunoscute în România pentru băuturi spirtoase
Ţuică
- de Jidvei
- de Piteşti
- de Buzău
- de Pietraia
- de Livezi
- Plaiul Vulcăneşti
- de Buzeşti
- de Murgas
- de Măgura
- de Cluj
- de Văleni
- Z etea de Medieşu Aurit
- Principe Mihai
- de Horezu
- de Valea Vinului
- de Feneş
- de Bosanci
- de Maramureş
- de Dâmboviţa
- de Tifeşti
- de Vidra
- de Negreşti
- de Valea Sării
- de Năruja
- de Valea Putnei
- de Valea Milcovului
- de Focşani
- de Dragosloven
- de Vrancea
- de Jariştea
Ţuică bătrână
- de Piteşti
- de Dealul mare
- de Porolissum
- Turnul lui Ştefan
- de Buzău
- de Cluj
- de Vrancea
- de Focşani
Ţuică superioară
- de Argeş
- de Zalău
- de Silvania
Ţuică selecţionată
- de Cluj
- Maramureşană
- de Bihor
- Mureşană
- Horincă de Maramureş
- Horincă de Cămârzana
- Horincă de Seini
- Şliboviţă de Maramureş
- Ardelenească de Bistriţa
- Turţ de Oaş
- Turţ de Maramureş
- Horincă de Chioar
- Horinca de Lăpuş
Rachiu de fructe
- de Buzău
- de Cîlnău
- Pălincă de Bihor
- Pălincă de Zalău
- Pălincă de Ardeal
- Pălincă de Maramureş
- Pălincă de Valea Vinului
- Pălincă de Medieşu Aurit
- Pălincă de Cămârzana
- Pălincă de Oaş
- Pălincă de Cîlnău
- Pălincă de Cluj
- de Focşani
- de Dragosloveni
- de Jariştea
- de Vrancea
- Voinicu Voineşti
Rachiu de mere
- de Cluj
- de Mangalia
- de Bihor
- de Dealu Mare
- de Goieşti
- de Brabova
- de Drosia
- de Terpezia
- de Cucea
- de Circea
- de Dunăreni
- de Porolissum
- de Apold
- de Mediaş
- de Jidvei
- de Dâmboviţa Roua
Rachiu de pere
- de Cluj
- de Dealu Mare
- de Bihor
- de Circea
- de Varvor
- de Goieşti
- de Porolissum
- de Mediaş
Rachiu de cireşe
- de Circea
- de Goieşti
- de Bihor
- de Cotnari
- de Simnic
- de Brădeşti
Rachiu de gutui
- de Cluj
Rachiu de vişine
- de Circea
- de Goieşti
- de Brabova
- de Calafat
Rachiu de caise
- de Tîmbureşti
- de Bihor
- de Făclia
- de Circea
- de Ostrov
- de Dăbuleni
- de Brabova
- de Cluj
Rachiu de piersici
- de Valu lui Traian
- de Bihor
- de Mangalia
- de Tîmbureşti
- de Piscu Sadovei
- de Ostrov
- de Dăbuleni
- de Circea
- de Cluj
Rachiu de vin
- de Ostrov
- de Iaşi
- de Teremia Mare
- de Huşi
- de Jidvei
- de Bihor
- de Alba Iulia
- de Buzău
- Vinars Tărnave
- Vinars Sebeş
- Vinars Vaslui
- Vinars Ştefăneşti
- Vinars Măderat
- Vinars Diosig
- Vinars Pietroasa
- Vinars Napoca
- Vinars Sanislău
- Vinars Murfatlar
- Vinars Vrancea
- Vinars Segarcea
- Vinars Iaşi
- Vinars Banu Mărăcine
- Vinars Huşi
- Vinars Focşani
- Vinars Jariştea
- Vinars Dragosloveni
- Vinars Carpatin
Rachiu de tescovină
- de Apold
- de Jidvei
- de Tulcea
- de Bihor
- de Vrancea
- de Focşani
Rachiu de drojdie
- de Ostrov
- de Mangalia
- de Silvana
- de Huşi
- de Valu lui Traian
- de Iaşi
- de Apold
- de Jidvei
- de Bihor
VIGNETI TOMESTI IASI BUCIUM
VIGNETI TOMESTI IASI BUCIUM

ORDIN 128-2006
NORMATIVA SPUMANTI DOC
O R D I N
privind aprobarea Normelor tehnice pentru producerea şi comercializarea vinurilor spumante cu denumire de origine controlată (DOC)
şi a nivelului sumelor percepute ca taxe pentru eliberarea Autorizaţiei de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri spumante cu denumire de origine controlată (DOC) şi a Certificatului de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor spumante cu denumire de origine controlată (DOC)

nr. 128 din 27.02.2006

Vazând Referatul de aprobare al Oficiului National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si alte Produse Vitivinicole (ONDOV) nr. ...... / .................... 2005,
În baza prevederilor art. 49 din Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002 si în baza prevederilor art. 25, 65 şi 111 din Normele metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 1.134/2002,
Ţinând cont de prevederile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 732/2005, privind aprobarea Listei denumirilor de origine controlată (DOC) pentru vinurile liniştite, admise spre utilizare în România, Listei denumirilor de origine controlată (DOC) pentru vinurile spumante, admise spre utilizare în România, Listei indicaţiilor geografice pentru vinurile liniştite, admise spre utilizare în România, Listei indicaţiilor geografice pentru vinurile aromatizate, admise spre utilizare în România şi a Listei menţiunilor tradiţionale pentru vinuri, admise spre utilizare în România
În temeiul Hotărârii Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:


Art. 1.- Se aprobă Normele tehnice pentru producerea şi comercializarea vinurilor spumante cu denumire de origine controlată (DOC), prevăzute în Anexa nr. 1.

Art. 2.- Se aprobă nivelul sumelor percepute ca taxe pentru eliberarea Autorizaţiei de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri spumante cu denumire de origine controlată (DOC) şi a Certificatului de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor spumante cu denumire de origine controlată (DOC), prevăzut în Anexa nr. 2.

Art. 3.- Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4.- Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ANEXA nr. 1


N O R M E T E H N I C E
pentru producerea si comercializarea vinurilor spumante
cu denumire de origine controlată (DOC)


CAPITOLUL I
DEFINIŢII, CLASIFICĂRI, NORME GENERALE


Art. 1.- Reglementările de bază privind definirea, clasificarea, producerea şi comercializarea vinurilor spumante, inclusiv a Muscatului spumant sunt prevăzute în:
a) art. 18 lit. c, art. 22-23, art. 30, art. 35-36, art. 48-50, art. 50 din Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002, precum şi la pct. 13 şi 15 ale Anexei nr. 2 la legea mai sus menţionată;
b) art. 27-31, art. 56-57, art. 59-65, art. 69, art. 75-80, alin. (1), (2) şi (5) ale art. 82 şi art. 83 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 244/2002, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1134/2002.

Art. 2. - În funcţie de procesul tehnologic de obţinere, vinurile spumante cu denumire de origine controlată (DOC) se clasifică în:
a) vinuri spumante DOC obţinute prin fermentarea secundară în aceeaşi butelie în care se comercializează produsul;
b) vinuri spumante DOC obţinute prin fermentarea în rezervoare, numai în cazul vinului Muscat spumant, obţinut din must de struguri Muscat Ottonel.

Art. 3. - (1) Potrivit reglementărilor prevăzute la art. 1 de mai sus, vinurile spumante cu denumire de origine controlată, denumite în continuare vinuri spumante DOC sau, după caz, Muscat spumant DOC, sunt obţinute din soiuri recomandate pentru această direcţie de producţie, cultivate în areale viticole delimitate, în care se produce vinul materie primă.
(2) Atât vinurile spumante DOC, cât şi vinurile Muscat spumant DOC se vor realiza integral până la comercializare, în arealul DOC autorizat, numai de către acei agenţi economici care îndeplinesc una din condiţiile:
a) deţin exploataţii viticole ca proprietari, arendaşi sau concesionari şi deţin capacităţi de producţie a vinului spumant DOC şi/sau a vinului Muscat spumant DOC în cadrul respectivului areal DOC
sau
b) deţin în cadrul respectivului areal DOC doar capacităţi de producţie a vinului spumant DOC şi/sau a vinului Muscat spumant DOC şi achiziţionează struguri pentru obţinerea vinului materie primă din plantaţii autorizate în acelaşi areal.
(3) Vinurile spumante DOC şi Muscatul spumant DOC se vor realiza în spaţii şi capacităţi de producţie separate de cele în care se realizează alte vinuri efervescente (spumante sau spumoase) fără denumire de origine controlată. Se admite ca utilajele destinate prelucrării strugurilor să fie comune cu cele pentru alte vinuri, cu condiţia ca zilele sau perioadele zilelor de lucru să fie diferenţiate pe destinaţii de producţie a strugurilor şi cu asigurarea separării circuitului mustului.

Art. 4.- În funcţie de culoare, vinurile spumante DOC pot fi: albe, roze sau rosii, cu diferite nuanţe.

Art. 5.- (1) În cazul în care vinul spumant DOC ca produs finit, are un conţinut de zahăr care, potrivit art. 27 din Normele metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1134/2002, permite încadrarea în două tipuri, producătorul poate utiliza la alegere numai unul dintre ele.
(2) Vinurile spumante DOC cu fermentare secundară în butelii trebuie să aibă o tărie alcoolică dobândită, inclusiv prin aportul licorii de expediţie, de minim 10,5% în volume.


CAPITOLUL II
CONDIŢII DE PRODUCERE A VINURILOR SPUMANTE DOC


Art. 6.- (1) Vinurile spumante DOC se obţin din struguri produşi în areale delimitate, caracterizate prin condiţii de climă, sol şi expoziţie, favorabile pentru calitatea produsului urmărit a se realiza.
(2) Delimitarea arealelor de producere a vinurilor spumante DOC se face prin indicarea unităţilor teritorial-administrative ce intră în aceste areale.
(3) Plantaţiile viticole destinate producerii vinurilor spumante DOC din cadrul fiecărei exploataţii viticole situate în arealul delimitat pentru denumirea respectivă, se evidenţiază la nivel de parcelă.

Art. 7.- (1) Plantaţiile producătoare de struguri destinaţi obţinerii de vinuri spumante DOC înfiinţate după aprobarea prezentelor norme metodologice trebuie să aibă o puritate de soi de 100%, iar dacă au fost înfiinţate anterior trebuie să aibă o puritate de soi de minim 85%; în acest ultim caz, butucii impurităţi fac parte numai din soiuri ale speciei Vitis vinifera.
(2) Strugurii de la butucii impurităţi se vor recolta înainte de recoltarea soiului de bază.
(3) Verificarea condiţiilor de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă, înainte de introducerea lor în procesul tehnologic de prelucrare.

Art. 8.- Exploataţiile viticole care solicită şi primesc Autorizaţia de producător de struguri şi/sau vinuri spumante DOC, sunt supuse controlului anual privind:
a) structura plantaţiilor şi a produselor DOC;
b) respectarea agrotehnicii în plantaţii;
c) starea tehnică şi de igienă alimentară a liniilor tehnologice de producţie;
d) analiza fizico-chimică şi organoleptică a produselor;
e) evidenţa tehnică şi financiar-contabilă a producţiei şi a produselor.

Art. 9.- (1) În plantaţiile viticole autorizate pentru producerea de struguri destinaţi obţinerii de vinuri spumante DOC, se vor folosi tehnologii de cultură care să nu influenţeze negativ calitatea recoltei.
(2) Fiecare producător autorizat va stabili, prin tehnologia proprie de cultură:
a) densitatea butucilor la hectar în cazul noilor plantaţii, determinată de distanţele de plantare între rânduri şi pe rând;
b) forma de conducere a butucilor;
c) sistemul de tăiere;
d) încărcătura de rod pe m.p., butuc sau hectar;
e) sistemul de susţinere;
f) regimul de fertilizare;
g) programul de combatere a bolilor, dăunătorilor şi buruienilor;
h) operaţiile în verde;
i) lucrările solului.
(3) Tehnologia de cultură este stabilită la începutul fiecărui an calendaristic, având la bază recomandările unităţii de cercetare vitivinicolă din zonă, corelate cu dotarea tehnico-materială şi cu nivelul maxim admis al producţiei de struguri la recoltare.
(4) Irigarea plantaţiilor viticole producătoare de struguri destinaţi obţinerii de vinuri spumante DOC, este posibilă numai cu avizul Oficiului Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi alte Produse Vitivinicole (numit în continuare ONDOV), prealabil efectuării acestei acţiuni, în anii secetoşi sau în zonele cu deficit hidric recunoscut.

Art. 10.- (1) Pentru producerea vinurilor spumante DOC, se stabilesc limite maxime ale producţiei de struguri la hectar, limite care se vor înscrie diferenţiat pe soiuri şi areale viticole, în deciziile emise de ONDOV pentru fiecare denumire de origine aprobată.
(2) La plantaţiile viticole furnizoare de struguri destinaţi obţinerii de vinuri materie primă pentru vinuri spumante DOC, nivelul producţiei maxime admise a se realiza la hectar, poate fi mai mare cu până la 20% faţă de cea prevăzută în deciziile pentru vinurile DOC în arealul respectiv, pentru soiurile indicate în acel areal sau într-un areal învecinat.
(3) Depăşirea producţiei maxime la hectar prevăzută în decizii, atrage neacordarea dreptului de utilizare a denumirii de origine controlată, pentru toată recolta de struguri din parcelele respective.

Art. 11.- Condiţiile de calitate a strugurilor destinaţi obţinerii vinurilor spumante DOC, sunt următoarele:
a) puritate de soi de 100% pentru vinurile spumante care se valorifică sub denumirea unui soi;
b) o stare bună de sănătate, proporţia boabelor afectate din diferite cauze, fiind de maximum 10%;
c) conţinut minim în zaharuri la recoltare, care trebuie să asigure calitatea necesară a vinurilor materie primă pentru vinuri spumante DOC;
d) integritatea strugurilor şi a boabelor în momentul recepţionării la cramă; este interzisă mustuirea în mijloacele de transport, precum şi utilizarea pentru transport a sacilor din folie de polietilenă.

Art. 12.- (1) Pentru producerea vinurilor spumante DOC se vor folosi practici oenologice autorizate, care asigură păstrarea însuşirilor de naturaleţe şi tipicitate a acestora.
(2) In cazul folosirii preselor discontinui, este recomandată, pe cât posibil, presarea strugurilor întregi, la suprapresiuni care nu depasec 2 bari.
(3) Producătorii care, în fluxul tehnologic de prelucare a strugurilor, nu dispun decât de prese continue pentru producerea vinului materie primă pentru vinurile spumante DOC, vor folosi numai fracţiunea de must ravac.
(4) Randamentul maxim în vin materie primă, fără drojdie, nu va depăşi procentul de 60% faţă de cantitatea de struguri introdusă în procesul de prelucrare.

Art. 13.- Vinurile spumante DOC trebuie să corespundă în momentul punerii lor în consum unor caracteristici de compoziţie şi de calitate bine precizate, care se stabilesc prin deciziile de acordare a dreptului de producere a acestora.


CAPITOLUL III
ACORDAREA DREPTULUI DE PRODUCERE
ŞI COMERCIALIZARE A VINURILOR SPUMANTE DOC


Art. 14.- Recunoasterea dreptului de producere si comercializare a vinurilor spumante DOC se face în baza următoarelor documente:
a) Decizie privind acordarea dreptului de producere a vinurilor spumante DOC;
b) Autorizaţie de producător de:
- struguri pentru vinuri spumante DOC;
- struguri si vinuri materie prima pentru vinuri spumante DOC;
- vinuri spumante DOC;
c) Certificat de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor spumante DOC.

Secţiunea 1
Deciziile privind acordarea dreptului de producere
a vinurilor spumante DOC

Art. 15.- (1) Dreptul de producere a vinurilor spumante DOC este acordat prin decizii emise pentru fiecare denumire de origine, conform Anexei nr. 2 la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 732 din 2 august 2005. Acestea se emit de către ONDOV, cu avizul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului (ONVV).
(2) Decizia privind acordarea dreptului de producere a vinurilor spumante DOC cuprinde următoarele elemente:
a) denumirea de origine aprobată;
b) arealul delimitat pentru producerea strugurilor destinaţi obţinerii vinurilor spumante DOC, cu indicarea localităţilor care intră în arealul respectiv: municipii, oraşe, comune, sate;
c) soiurile sau sortimentele de soiuri;
d) categoriile de vinuri spumante DOC prevăzute a se obţine;
e) precizări privind elementele de tehnică viticolă, conform prevederilor menţionate la art. 7-9 din prezentele norme, inclusiv irigarea plantaţiilor;
f) nivelul maxim al producţiei de struguri la hectar, pe soiuri;
g) conţinutul minim în zaharuri al strugurilor la recoltare;
h) principalele procedee tehnologice de producere a vinurilor materie primă, sau după caz a Muscatului spumant;
i) principalele caracteristici fizico-chimice şi organoleptice pe care trebuie să le îndeplinească produsele finite;
j) condiţiile în care se poate face eventuala declasare a acestor produse.
(3) Deciziile privind acordarea dreptului de producere a vinurilor spumante DOC se întocmesc potrivit modelului din Anexa nr. 1 la prezentele norme. Aceste decizii au o valabilitate variabilă de timp, modificări putând apărea în funcţie de unele interese majore, justificate, ale producătorilor sau în cazul când apar noi reglementări ale Uniunii Europene. De acestea pot beneficia toţi producătorii de struguri şi de vinuri spumante situaţi în arealele delimitate administrativ al deciziilor respective.

Secţiunea 2
Autorizaţiile de producători de struguri, de vinuri materie primă şi de vinuri spumante DOC şi Certificatele de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor spumante DOC

Art. 16.- Dreptul de a produce struguri şi vinuri materie primă pentru obţinerea vinurilor spumante DOC se acordă în baza deciziilor privind acordarea dreptului de producere a vinurilor spumante DOC.

Art. 17.- (1) Pot realiza vinuri spumante DOC numai acei agenţi economici care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) deţin în cadrul arealului DOC respectiv capacităţi distincte de producere a vinului materie primă pentru vinuri spumante DOC;
b) deţin plantaţii viticole în exploatare proprie, ca proprietari, arendaşi sau concesionari sau achiziţionează struguri pentru obţinerea vinului materie primă din plantaţii autorizate din cadrul arealului DOC respectiv;
c) deţin în cadrul arealului DOC respectiv capacităţi de fermentare în rezervoare pentru vinul Muscat spumant DOC;
d) deţin în cadrul arealului DOC respectiv capacităţi pentru fermentarea secundară în aceleaşi butelii în care se comercializează vinul spumant DOC;
e) deţin în cadrul arealului DOC respectiv instalaţii si echipamente pentru condiţionare, îmbuteliere şi etichetare, indiferent dacă acestea sunt deţinute în proprietate sau sunt închiriate.
(2) Condiţiile de mai sus sunt impuse datorită specificului aparte, determinat de calitatea deosebită pe care o reclamă caracteristicile materiei prime de bază (strugurii) şi tehnologiei complexe de realizare, precum şi de necesitatea urmăririi şi certificării ulterioară a produsului finit.

Art. 18.- (1) Prin emiterea Autorizaţiei de producător de struguri şi vinuri spumante cu denumire de origine controlată, prevăzută în Anexa nr. 2 la prezentele norme, se autorizează:
a) plantaţiile viticole furnizoare de struguri pentru producerea de vinuri spumante DOC;
b) capacităţile de industrializare a strugurilor pentru obţinerea vinurilor materie primă;
c) capacităţile de de depozitare;
d) capacităţile de fermentare în rezervoare sau de fermentare secundară în butelii;
e) capacităţile de condiţionare, îmbuteliere şi etichetare.
(2) Pentru eliberarea Autorizaţiei de producător de struguri şi vinuri spumante DOC, producătorul interesat depune la Inspectoratul Teritorial ONDOV, cererea de solicitare a autorizaţiei, potrivit modelelor din Anexele nr. 3 şi 3A la prezentele norme, până la data de 31 martie a anului de recoltă.
(3) Din suprafeţele totale de vii pe rod aflate în exploatarea directă a producătorului solicitant, acesta va alege parcelele şi soiurile necesare pentru producerea strugurilor destinaţi obţinerii de vinuri spumante DOC, spre a nu fi incluse eventual şi în cererile şi autorizaţiile pentru vinuri DOC.
(4) Eventualele modificări ale destinaţiei strugurilor, stabilite prin Autorizaţiile emise de ONDOV, se pot realiza în baza unor cereri ale producătorilor, făcute cu cel puţin 30 de zile înainte de momentul recoltării strugurilor, apreciat în funcţie de evoluţia procesului de maturare a acestora.

Secţiunea 3
Calitatea strugurilor

Art. 19.- (1) Strugurii destinaţi producerii vinurilor materie primă pentru vinuri spumante DOC trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să provină din soiurile admise pentru producerea acestor vinuri şi din plantaţii autorizate de către ONDOV;
b) să fie sănătoşi şi cu boabe nezdrobite;
c) să fie culeşi manual, la momentul maturităţii tehnologice corespunzătoare acestei destinaţii, în lădiţe din material plastic de volum corespunzător, care să prevină tasarea şi zdrobirea parţială a boabelor;
d) să fie introduşi cât mai urgent posibil în procesul de prelucrare.
(2) Calitatea strugurilor materie primă, precum şi puritatea de soi, se constată în momentul recepţiei lor la locul de prelucrare de către producătorul respectiv şi prin sondaj de catre inspectorii de specialitate ai ONDOV.

Secţiunea 4
Vinurile materie primă pentru vinurile spumante DOC

Art. 20.- (1) Vinurile materie primă pentru vinurile spumante DOC trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie:
a) Tărie alcoolică dobândită min. 9,5 % in volume;
b) Zaharuri max. 4 g/l;
c) Aciditate totală (acid tartric) min. 6,0 g/l;
d) Aciditate volatilă (acid acetic) max. 0,5 g/l;
e) Extract sec nereducător min. 15 g/l;
f) Dioxid de sulf total max. 100 mg/l;
g) Dioxid de sulf liber max. 15 mg/l;
h) Fier max. 6 mg/l.
(2) Sub aspectul însuşirilor organoleptice, vinurile materie primă pentru vinurile spumante DOC trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici:
a) Aspect: limpede, fara particule in suspensie.
La vinurile noi, în perioada noiembrie-martie, se admite o uşoară opalescenţă.
b) Culoare: verzui-gălbuie sau gălbui-verzuie pentru vinurile albe.
roz, până la roşu-rubiniu pentru vinurile roze şi roşii.
c) Miros: prospat, fructuos, fara defecte sau mirosuri straine.
d) Gust: vin sec, acid, echilibrat, cu savoare specifică.

Art. 21.- (1) Producerea vinurilor materie primă pentru vinurile spumante DOC se realizează cu respectarea următoarelor practici:
a) musturile folosite în producerea acestor vinuri se obţin prin scurgerea liberă (must ravac) sau în urma unei presări moderate a strugurilor sau mustuielii făcute cu prese discontinue (randament în must: max. 60 litri la 100 Kg struguri) şi se supun unei limpeziri prin decantare, centrifugare, flotaţie sau filtrare;
b) fermentarea musturilor se face la temperaturi dirijate care să nu depăşească 22şC.
(2) În producerea vinurilor materie primă pentru vinurile spumante DOC este permisă aplicarea acidifierii sau dezacidifierii. Acidifierea poate fi facută însă numai în faza de must şi numai cu acid tartric în limita a maximum 1,5 g/l, iar dezacidifierea în limita a maximum 1 g/l, exprimată în acid tartric (13,3 miliechivalenţi la litru). Nu este permisă acidifierea şi dezacidifierea aceluiaşi produs.
(3) În anii cu condiţii meteorologice nefavorabile, cu înştiinţarea şi aprobarea prealabilă a ONDOV, limita maximă a acidifierii poate creşte la 2,5 g/l, (adică 34 miliechivalenţi la litru), cu condiţia ca aciditatea naturală a produsului respectiv să nu fie mai mică de 3,0 g/l, exprimată în acid tartric (adică 40 miliechivalenţi).

Secţiunea 5
Producerea vinurilor spumante DOC

Art. 22.- (1) Vinurile spumante DOC trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie:
a) Tărie alcoolică dobândită, inclusiv cea rezultată prin aportul licorii de expediţie: min. 10,5 % in volume, cu excepţia Muscatului spumant;
b) Aciditate totală (acid tartric): min. 6 g/l
- pentru Muscatul spumant: min. 5 g/l;
c) Aciditate volatilă (acid acetic): max. 0,65 g/l;
d) Extract sec nereducător: min. 15 g/l;
e) Zaharuri: în funcţie de tipul de vin;
f) Dioxid de sulf total: max. 185 mg/l;
g) Fier: max. 6 mg/l;
h) Suprapresiune la temperatura de 20 şC: min. 3,5 bari.
(2) Sub aspectul însuşirilor organoleptice, vinurile spumante DOC trebuie să prezinte următoarele caracteristici:
a) Aspect: limpede, fără particule în suspensie;
b) Culoare: verzui-gălbuie până la gălbui-pai pentru vinurile albe, până la nuanţa de rubiniu pentru vinurile roze şi roşii;
c) Miros: plăcut, proaspăt, caracteristic produsului, fără defecte sau mirosuri străine;
d) Gust: plăcut, fructuos, fin, echilibrat, caracter gusto-olfactiv de autolizat, înţepător datorită prezenţei dioxidului de carbon, fără defecte;
e) Degajarea de dioxid de carbon: spumare abundentă, perlare persistentă cu bule mici pe toată înălţimea paharului.

Art. 23.- (1) Producerea vinurilor spumante cu fermentare secundară în butelii se face prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice:
a) pregătirea amestecului de tiraj prin adaosul în vinul materie primă, a licorii de tiraj, a maielei de levuri, eventual de activatori de fermentare, precum şi a adjuvanţilor;
b) tirajul, cu închiderea buteliilor cu dop de fermentaţie din materiale sintetice sau cu capac coroană metalică;
c) fermentarea secundară a vinului în buteliile aşezate în poziţie orizontală, la o temperatură constantă;
d) remuajul, realizat fie pe pupitre, fie mecanizat;
e) degorjarea, cu sau fără congelarea depozitului adus pe dop;
f) adaosul eventual, al licorii de expediţie;
g) dopuire definitivă.
(2) La prepararea licorii de tiraj se foloseşte zaharoză în cantitate de 24 grame/litru, calculată pentru obţinerea unei presiuni de 6 bari, la o temperatură de 20 şC.
(3) Adaosul licorii de tiraj nu poate determina o creştere a tăriei alcoolice totale a vinului materie primă cu mai mult de 1,5 % în volume.
(4) Licoarea de expediţie se realizează dintr-un amestec de vin cu aceeaşi culoare, cu stabilitate certă, eventual vin vechi sau licoros, în care se dizolvă zaharoză.
(5) Licoarea de expediţie poate conţine sau nu, macerat hidroalcoolic de stafide sau alte fructe. Adaosul licorii de expediţie nu trebuie să conducă la o creştere a tăriei alcoolice dobândite a vinului spumant cu mai mult de 0,5 % în volume.
(6) Durata procesului de elaborare a vinurilor spumante DOC, începand cu fermentarea secundară, nu poate fi mai mică de 9 luni.

Art. 24.- (1) Producerea vinurilor Muscat spumant DOC se realizează în rezervoare metalice de presiune, cu efectuarea următoarelor operaţiuni:
a) fermentarea alcoolică, pornind de la must, cu adaos de levuri selectionate;
b) fermentarea la temperatură controlata, de max. 18 şC ;
c) urmărirea dinamicii scăderii conţinutului în zahăr, a creşterii alcoolului dobândit şi a presiunii;
d) sistarea fermentaţiei alcoolice, pentru realizarea parametrilor tipului de vin;
e) efectuarea tratamentelor de stabilizare fizico-chimică şi biologică;
f) îmbutelierea.
(2) Toate operaţiunile ulterioare fermentaţiei alcoolice se realizează în regim izobaric.
(3) Vinul Muscat spumant va avea ca produs finit următoarele caracteristici:
a) tăria alcoolică dobândită: minim 7,0 % volume;
b) zaharuri reducătoare: minim 40 grame/litru;
c) presiune în butelii la temperatura de 20şC: minim 3,0 bari.
(4) Durata de liniştire după îmbuteliere nu va fi mai mică de 15 zile.
(5) Durata procesului de fabricare a vinului Muscat spumant DOC, calculată începând cu fermentarea care le conferă calitatea de vinuri spumante, nu poate fi mai mică de 6 luni.

Secţiunea 6
Certificatele de atestare a dreptului de comercializare
a vinurilor spumante DOC

Art. 25.- (1) Dreptul folosirii unei denumiri de origine pentru vinurile spumante se acordă prin eliberarea unui Certificat de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor spumante DOC.
(2) Eliberarea Certificatului de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor spumante DOC se face prin respectarea unei metodologii bazate pe evidenţa modului de producere a vinurilor materie primă pentru vinuri spumante şi a spumantelor finite şi pe controlul compoziţiei şi calităţii vinurilor respective.

Art. 26.- Evidenţa producerii vinurilor materie primă pentru vinuri spumante şi a spumantelor finite va fi ţinută de producători şi va fi evidenţiată în următoarele registre:
a) Registrul de vinuri materie primă pentru vinuri spumante DOC;
b) Registrul de vinuri spumante DOC.

Art. 27.- (1) Ca vinuri materie primă pentru vinurile spumante, producătorii vor lua în considerare vinurile produse în cramele menţionate în Autorizaţia de producător de vinuri spumante DOC, obţinute prin respectarea condiţiilor prevăzute în norme cu privire la provenienţa şi calitatea strugurilor şi la tehnologia obţinerii acestor vinuri, corespunzătoare sub aspectul caracteristicilor de compoziţie şi de calitate.
(2) Vinurile brute apreciate drept corespunzatoare pentru a deveni vinuri materie primă pentru vinurile spumante vor fi luate în evidenţă specială de unitatea producătoare care va înscrie toate operaţiile tehnologice şi mişcările acestor vinuri în Registrul de vinuri materie primă pentru vinuri spumante DOC.
(3) Modelul Registrului de vinuri materie primă pentru vinuri spumante DOC este prevăzut în Anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice.
(4) Inspectorii de specialitate ai ONDOV vor controla modul în care producătorii asigură întocmirea corectă a Registrului de vinuri materie primă pentru vinuri spumante DOC.
(5) Vinurile materie primă pentru vinurile spumante, pregătite în vederea preparării amestecurilor de tiraj, inclusiv prin ultima operaţie de condiţionare, vor fi supuse controlului ONDOV.
(6) Vinurile materie primă pentru vinurile spumante DOC vor fi supuse analizelor de compoziţie fizico-chimică în laboratoarele producătorului sau la un laborator apropiat şi se referă la determinarea următoarelor caracteristici:
a) tărie alcoolică dobândită;
b) conţinut în zaharuri;
c) aciditate totală;
d) aciditate volatilă;
e) extract sec nereducător;
f) conţinut în SO2 liber şi total.

Art. 28.- (1) Producătorul de vinuri spumante DOC ţine evidenţa tuturor operaţiunilor tehnologice şi mişcărilor intervenite în producerea acestora, începând cu pregătirea amestecului de tiraj şi terminând cu dopuirea definitivă a buteliilor, prin înscrierea lor în Registrul de vinuri spumante DOC, al cărui model este prevăzut în Anexa nr. 5 la prezentele norme metodologice.
(2) Evidenţa menţionată la alin. (1) se realizează pe loturi de vin, respectiv pe şarje de fabricaţie. Obligaţia ţinerii acestei evidenţe revine producătorului de vinuri spumante DOC, iar respectarea ei este controlată de către inspectorii de specialitate ai ONDOV.

Art. 29.- (1) În vederea eliberării certificatelor de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor spumante DOC, vinurile spumante finite reprezentate prin butelii închise prin dopuire definitivă, sunt supuse controlului analitic şi calitativ exercitat de ONDOV.
(2) Controlul analitic şi calitativ se efectuează în baza cererilor pentru acordarea certificatului de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor spumante DOC, depuse de producători la ONDOV, întocmite potrivit modelului din Anexa nr. 7 la prezentele norme metodologice.
(3) Probele de vin spumant se ridică pe loturi, de către inspectorii de specialitate ai ONDOV, cu menţiunea ca ele să reprezinte o medie a loturilor vinurilor spumante finite obţinute.
(4) Prin lot de vin spumant finit DOC se înţelege totalitatea buteliilor rezultate din acelaşi amestec de tiraj, supuse aceluiaşi regim de fermentare, remuaj, degorjare şi adaos de licoare de expediţie.
(5) Din fiecare lot de vin se ridică 4 butelii, dintre care una este destinată analizelor de laborator, una aprecierii organoleptice, una se pastrează la producător, iar alta se trimite drept contraproba la ONDOV.
(6) Analiza compoziţiei vinurilor spumante DOC ca produse finite, se realizează în această fază de către unul dintre laboratoarele autorizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, iar aprecierea organoleptică se va face în comisii alcătuite din minim 3 degustători autorizaţi, sub conducerea reprezentantului ONDOV. Modelul buletinului de analiză este prevăzut în Anexa nr. 6.
Degustătorii vor nota în fişele de degustare, dacă vinul respectiv prezintă sau nu aptitudinea de a fi comercializat ca vin spumant DOC.
(7) Rezultatele controlului analitic şi organoleptic se consemnează într-un proces-verbal întocmit de comisia de degustare şi contrasemnat de specialistul producătorului.

Art. 30.- (1) Certificatele de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor spumante DOC se întocmesc potrivit modelului din Anexa nr. 8 la prezentele norme metodologice şi se eliberează de ONDOV.
(2) În baza acestor certificate, producătorii de vinuri spumante DOC primesc dreptul de a comercializa vinurile DOC, în limita cantităţilor înscrise în certificate.

Art. 31.- Vinurile spumante DOC se comercializează în butelii rezistente la presiune, de următoarele capacităţi: 0,375 litri, 0,750 litri, 1,500 litri şi 3,000 litri.

Art. 32.- (1) Închiderea buteliilor cu vinuri spumante DOC destinate comercializării se face cu dopuri de plută sau cu dopuri confecţionate din alte materiale admise de legislaţia în vigoare.


CAPITOLUL IV
DISPOZIŢII FINALE


Art. 33.- (1) La etichetarea vinurilor spumante DOC se vor respecta prevederile art. 75-83 din Secţiunea a 4-a “Ambalare şi etichetare” din Normele metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002, aprobate prin Hotărârea Guvernului României nr. 1134/2002, precum şi prevederile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 942/10 decembrie 2004, privind aprobarea introducerii însemnului de certificare a calităţii vinurilor DOC, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Vinurile spumante DOC trebuie să aibă înscrisă pe dop denumirea de origine controlată la care au dreptul.

Art. 34.- (1) În relaţiile ONDOV cu producătorii vitivinicoli se are în vedere faptul că nici un producător nu poate fi obligat să producă şi să comercializeze vinurile spumante DOC, această activitate ţinând de opţiunea şi de interesele acestuia.
(2) Producătorii vitivinicoli interesaţi care adresează în scris solicitări la ONDOV pentru verificarea şi atestarea plantaţiilor şi a produselor obţinute în vederea comercializării acestora sub o anumită denumire de origine, sunt obligaţi să respecte prevederile prezentelor norme metodologice.
(3) În vederea asigurării condiţiilor de exercitare a atribuţiilor de control ale ONDOV, producătorii de vinuri spumante DOC sunt obligaţi:
a) să înregistreze în evidenţa contabilă obligaţiile de plată către ONDOV, reprezentând taxele datorate pentru eliberarea autorizaţiilor de producător şi a certificatelor de atestare a dreptului de comercializare prevăzute în prezentele norme;
b) să asigure accesul specialiştilor ONDOV la toate documentele de evidenţă primară şi contabilă privind înregistrarea şi mişcarea stocurilor de produse DOC, precum şi în plantaţiile de viţă de vie şi în toate spaţiile de producere şi depozitare a vinurilor spumante DOC;
c) să solicite în scris la ONDOV, înainte de producerea fenomenului, aprobarea pentru obţinerea derogărilor prevăzute la art. 23 alin. (2) şi (3) din Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002 şi să facă uz de aceste derogări numai în cazul în care au primit acordul ONDOV.

Art. 35.- Plata taxelor pentru eliberarea autorizaţiilor de producător al unor produse DOC, se face în urma cererii producătorului, ulterior verificărilor şi confirmării ONDOV că sunt îndeplinite condiţiile din prezentele norme metodologice; plata taxelor respective se face în contul ONDOV, înainte de eliberarea autorizaţiei.

Art. 36.- Anexele de la 1 la 8 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.



Anexa nr. 1
la Norme
MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

OFICIUL NAŢIONAL AL DENUMIRILOR DE ORIGINE PENTRU
VINURI ŞI ALTE PRODUSE VITIVINICOLE (ONDOV)

Nr. …….. / ………………….

D E C I Z I E
pentru acordarea dreptului de producere a vinurilor spumante
cu denumirea de origine controlată (DOC)
“ ………………………………… “

Art. 1.- (1) Denumirea de origine controlată “…………………………” se atribuie vinurilor spumante obtinute din struguri produsi in arealul delimitat pentru aceasta denumire, cu conditia respectarii tuturor prevederilor din prezenta decizie.
(2) Conditiile generale de producere si comercializare a vinurilor spumante cu denumire de origine controlata sunt stabilite prin normele metodologice aprobate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltarii Rurale prin ordinul nr. …… / …………… .

Art. 2.- (1) Arealul delimitat pentru producerea vinurilor spumante cu denumirea de origine controlata “…………………………”, cuprinde urmatoarele localitati (municipii, orase, comune si sate):
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
(2) După definitivarea lucrarilor de realizare a cadastrului agricol si a sectiunii sale “cadastrul viticol”, se va delimita pe planuri topografice corespunzatoare, hotarele arealului denumirii respective, utilizandu-se pe cat posibil limitele naturale existente.

Art. 3.- Vinurile spumante cu denumirea de origine controlată “……………...............……………” în functie de tehnologia folosita la fermentarea acestora, se pot produce ca ................................................................... (1).

Art. 4.- Tipurile de vinuri spumante cu denumirea de origine controlata “…………………………” in cazul celor produse cu fermentarea secundara in sticle, in functie de continutul lor in zaharuri, se vor autoriza in functie de cererea producatorilor, conform prevederilor art. 1 din normele metodologice.

Art. 5.- Pentru producerea strugurilor destinati obtinerii de vinuri-materie prima pentru vinurile spumante cu denumirea de origine controlata “……………...............……………”, conditiile de cultura a vitei de vie privind densitatea butucilor la hectar in cazul noilor plantatii, determinata de distantele de plantare intre randuri si pe rand, forma de conducere a butucilor, sistemul de taiere, incarcatura de rod pe m.p., butuc sau hectar, sistemul de sustinere, regimul de fertilizare, programul de combatere a bolilor, daunatorilor si buruienilor, operatiile in verde, lucrarile solului, se stabilesc de catre fiecare producator autorizat prin tehnologia proprie de cultura, stabilita la inceputul anului calendaristic, in baza recomandarilor unitatii de cercetare vitivinicola din zona, corelate cu dotarea tehnico-materiala existenta si cu nivelul maxim admis al productiei de struguri la recoltare.

Art. 6.- Irigarea plantatiilor viticole, se efectueaza la nevoie, in baza unei solicitari scrise a producatorului, care se avizeaza de ONDOV, atunci cand continutul apei in sol scade, sau se anticipeaza a scadea pe adancimea 0-100 cm la 50% din IUA.

Art. 7.- Productia de struguri admisa pentru obtinerea vinurilor - materie prima pentru vinurile spumante cu denumirea de origine controlata “……………...............……………”, se va inscrie in urmatoarele limite maxime:

Art. 8.- Producatorii de vinuri spumante cu denumirea de origine controlată “……………...............……………”, sunt obligati sa respecte in totalitate conditiile de producere a strugurilor, a vinurilor-materie prima si a spumantelor finite, prevazute in normele metodologice mentionate la art. 1 din decizie (2).

Art. 9.- În eventualitatea in care vinul spumant nu indeplineste in totalitate conditiile de a fi comercializat sub denumirea de origine controlată “……………...............……………”, sau daca pierde aceste conditii, el va fi declasat in “vin spumant fara denumire de origine” sau in categorii inferioare de vinuri, de catre ONDOV, la propunerea motivată şi scrisă a producatorului şi a Inspectorului de Specialitate ONDOV.

Avizat,
ONDOV OFICIUL NAŢIONAL AL VIEI ŞI VINULUI (ONVV)
DIRECTOR GENERAL PREŞEDINTE
………………... ………………...

–––––––––––––––
(1) Se va menţiona, după caz:
- vinuri spumante cu fermentarea secundara in aceeasi butelie in care se comercializeaza;
- Muscat spumant, cu fermentarea in rezervoare.
(2) La elaborarea fiecarei decizii, se vor inscrie in anexa la aceasta, elementele prevazute la art. 16 din norme, aliniatele g, h si i.
VIGNETI PERIENI IANA
VIGNETI PERIENI IANA

ORDIN 334-2009
ETICHETTATURA
ORDIN 334-2009
pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea ‘’Băuturilor fermentate”, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare

Văzând Referatul de aprobare nr. 117812/11.08.2008, întocmit de Direcţia generală implementare politici agricole,
având în vedere prevederile art.34 din Ordonanţa de Urgenţa a Guvernului nr.97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr.385/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ale art. 7 alin.(4) din Hotărarea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 5. alin. (4) din Hotararea Guvernului nr.748/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor;

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrul sănătăţii publice şi preşedintele autorităţii naţionale pentru protecţia consumatorilor
emit următorul:

ORDIN

Art.1 Se aprobă Normele privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea ‘’Băuturilor fermentate’’, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, prevăzute în anexă care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art.2 (1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătăţii Publice şi Autoritatea Natională pentru Protecţia Consumatorilor, prin direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti, oficiile de sănătate publică judeţene şi al municipiului Bucureşti şi, respectiv, prin oficiile pentru protecţia consumatorilor judeţene şi al municipiului Bucureşti, vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

(2) Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sancţionează potrivit Ordonanţei Guvernului nr.42/1995 privind producţia de produse alimentare destinate comercializării, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei Guvernului nr.21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată.

(3) Verificarea şi controlul respectării prevederilor prezentului ordin privind producerea şi comercializarea ‘’Băuturilor fermentate’’ altele decât berea şi vinul, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr.42/1995 privind producţia de produse alimentare destinate comercializării, cu modificările şi completările ulterioare, se fac de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Inspecţia tehnică şi control în realizarea şi promovarea produselor din industria alimentară.

(4) Verificarea şi controlul pe piaţă a respectării prevederilor prezentului ordin privind etichetarea ‘’Băuturilor fermentate’’ altele decât berea şi vinul, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr.21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, se fac de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

Art.3 (1) Producerea, îmbutelierea şi comercializarea “Băuturi fermentate”, altele decât berea şi vinul, se face în baza licenţei de fabricaţie eliberată conform Ordinului nr. 357/2003 al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor pentru aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea, suspendarea şi retragerea (anularea) licenţelor de fabricaţie agenţilor economici care desfasoară activităţi în domeniul producţiei de produse alimentare şi cu respectarea prevederilor prezentului ordin.

(2) Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.



MINISTRUL AGRICULTURII
ŞI DEZVOTĂRII RURALE

Dacian CIOLOŞ



MINISTRUL SĂNĂTĂŢII PREŞEDINTELE AUTORITĂŢII
PUBLICE NAŢIONALE PENTRU PROTECŢIA
CONSUMATORILOR

Eugen NICOLĂESCU Dan VLAICU


NORME
privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea ‘’Băuturilor fermentate’’,
altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art.1 (1) Prezentele norme definesc termenii utilizaţi şi stabilesc autorităţile responsabile cu verificarea şi controlul respectării prevederilor privind producerea, comercializarea şi etichetarea ‘’Băuturilor fermentate’’, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare.

(2) Prezentele norme nu se aplică ‘’Băuturilor fermentate’’ fabricate şi/sau comercializate în mod legal într-un stat membru al Uniunii Europene sau în Turcia ori care sunt fabricate în mod legal într-un stat semnatar al Acordului privind Spaţiul Economic European, cu condiţia ca cerinţele aplicabile acestor produse în statul respectiv să asigure un nivel de protecţie echivalent cu cel prevăzut în prezentele norme.

Art.2 În sensul prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

“Băutura fermentată” este băutura alcoolică nedistilată:

(1) a) obţinută în exclusivitate prin fermentarea unor materii prime sau produse agricole;

b) materiile prime sau produsele agricole utilizate ca atare sau în amestec la fabricarea băuturilor fermentate pot fi:
- fructe din plantaţii de arbuşti fructiferi (afine, agrişe, coacăze, mure, zmeură, cătină, coarne, măceşe, porumbe, etc.) şi/sau fructe sau părţi ale acestora din plantaţii pomicole (mere, pere, prune, caise, etc.);
- plante medicinale şi/sau aromatice sau părţi ale acestora (mentă, salvie, busuioc, pelin, soc, rosmarin, cimbru, coreandru, chimion, anason, etc.);
- produse şi/sau subproduse agricole din cultură sau floră spontană (cereale, miere, tărâţe de grâu sau de secară ori de porumb, legume, sucuri de fructe şi sucuri de legume).

c)utilizarea la fabricare a zahărului sau a altor produse similare, în scopul creşterii potenţialului alcoolic, nu este permisă

d) utilizarea la fabricarea băuturilor fermentate a vinului şi/sau a mustului de struguri şi/sau a mustului de struguri parţial fermentat şi/sau a mustului proaspăt oprit din fermentaţia alcoolică şi/sau a subproduselor vitivinicole rezultate din prelucrarea vinurilor, nu este permisă;
e) utilizarea la fabricarea băuturilor fermentate a alcoolului etilic, distilatelor, rachiurilor sau a băuturilor spirtoase, definite conform Regulamentului (CE) nr.110/2008 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr.1576/89 al Consiliului, nu este permisă;

f) aromatizarea cu substanţe aromatizante naturale şi/sau produse aromatizante naturale şi/sau substanţe aromatizante identice cu cele naturale, definite la art.1, alin.(2), literele (b), i), ii) si (c) din Directiva 88/388/CEE, precum şi aromatizarea cu mirodenii şi/sau plante aromatice, este permisă;

g) alcoolul etilic utilizat pentru a dilua sau a dizolva aromele, materiile colorante sau orice alt aditiv autorizat, nu este considerat ca un ingredient;

h) utilizarea apei eventual distilată sau demineralizată, este admisă; calitatea acesteia trebuie să fie conformă cu reglementările naţionale adoptate în conformitate cu prevederile Directivei Consililui 80/777/CEE privind exploatarea şi comercializarea apelor minerale naturale şi Directivei Consililui 93/83/CEE privind calitatea apei destinate consumului uman;

i) utilizarea unuia sau mai multor conservanţi, acidifianţi, coloranţi, caramel, şi îndulcitori alimentari, în limite admise legal, este permisă;

j) îndulcirea prin folosirea la prepararea băuturilor fermentate, altele decat berea şi vinul, a unuia sau mai multora dintre urmatoarele produse, este permisă: zahăr semi-alb, zahăr alb, zahăr alb rafinat, zahăr caramelizat, miere şi sirop de roşcovă;


k) concentraţie alcoolică în volume dobândită este de minimum 1,2% în volume şi maximum 15% în volume;

l) denumirea ‘’Băutură fermentată’’ poate fi completată cu următoarele menţiuni:
- sec: pentru produsele al căror conţinut în zahăr exprimat în zahăr invertit este sub 20 de grame pe litru;
- demidulce: pentru produsele al căror conţinut în zahăr exprimat în zahăr invertit este egal sau mai mare de 20 de grame pe litru şi sub 50 de grame pe litru;
- dulce: pentru produsele al caror conţinut în zahăr exprimat în zahăr invertit este egal sau mai mare de 50 de grame pe litru;

(2) Producătorii, persoane fizice sau juridice, trebuie să ţină un registru special referitor la materiile prime sau produsele agricole utilizate la fabricarea băuturilor fermentate, substanţele aromatizante naturale şi/sau produsele aromatizante naturale şi/sau plantele aromatice şi/sau a mirodeniile şi/sau substanţele aromatizante identice cu cele naturale.

(3) Registrul special conţine informaţiile următoare:
a) tipul de materie primă sau produs agricol folosit la fabricarea băuturilor fermentate însoţit de buletinul de analiză;
b) furnizorul materiei prime sau produsului agricol folosit la fabricarea băuturilor fermentate şi documentele de evidenţă a circulaţiei acestora;
c) aromele şi cantităţile utilizate;
d) conservanţii, acidifianţii, caramelul, îndulcitorii alimentari şi cantităţile utilizate;
e) denumirea sub care se comercializează băutura;
f) loturile de produs finit rezultate; fiecare lot de produs finit va fi însoţit de fişa tehnică, buletin de analiză, proba martor.

Art.3 Băuturile fermentate, altele decât berea si vinul, obţinute în conformitate cu prevederile prezentului ordin se denumesc „Băuturi fermentate”; pentru băuturile fermentate care se obţin prin fermentarea exclusivă a unui fruct sau a unui produs de origine agricolă, este permisă utilizarea denumirii ‘’Bautură fermentată’’ însoţită de numele fructului sau produsului agricol; băuturile fermentate care se obţin prin fermentarea mai multor fructe se pot comercializa sub denumirea de ‘’Bautură fermentată din fructe’’.

Art.4 Obţinerea băuturilor fermentate altele decât berea şi vinul, prin amestecul sau combinarea (cupajarea) a doua sau mai multor băuturi fermentate, este permisă.

a) amestec - operaţiunea care constă în a pune împreuna doua sau mai multe băuturi fermentate obţinute din aceleaşi materii prime;

b) combinare (cupajare) - operaţiunea care constă în punerea împreună a doua sau mai multe băuturi fermentate din aceeaşi categorie, (băuturi fermentate din fructe).

CAPITOLUL II
Producere şi comercializare

Art.5 (1) Producerea şi comercializarea băuturilor fermentate altele decât berea şi vinul,destinate consumului uman ca atare, se face în baza licenţei de fabricaţie a produselor alimentare obtinuţă în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.42/1995 privind producţia de produse alimentare destinate comercializării, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Ordinului nr.357/2003 al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor pentru aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea, suspendarea şi retragerea (anularea) licenţelor de fabricaţie agenţilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul producţiei de produse alimentare.

(2) Băuturilor definite în prezentele norme se realizează în baza specificaţiei tehnice sau a standardului de firmă, în care se specifică caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice, condiţiile privind etichetarea, îmbutelierea, comercializarea şi denumirea comercială, cu respectarea reglementărilor comunitare şi naţionale.

(3) Producerea băuturilor fermentate altele decât berea si vinul, destinate consumului uman ca atare, care nu corespund prevederilor din prezentele norme, nu este permisă.

(4) Încăperile, utilajele şi instalaţiile în care se realizează, depozitează şi îmbuteliază băuturile definite în prezentele norme, trebuie să fie de uz alimentar şi să corespundă reglementărilor în vigoare.

Art.6 Comercializarea băuturilor fermentate altele decât berea şi vinul, sub alte denumiri, faţă de cele prevăzute în prezentele norme sau prin asociere de termeni sau cuvinte precum: ‘’gen’’, ‘’tip’’, ‘’mod’’, ‘’stil’’, ‘’marca’’, ‘’gust’’ ori sub alte denumiri asemanătoare celor prevăzute în prezentele norme, sau în Regulamentul (CEE) nr. 1493/1999 privind organizarea comună a pieţei vinului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 179 /1999, Regulamentul (CE) nr. 110/2008 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr.1576/89 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L 39/16 din 13.02.2008 ori în Regulamentul (CEE) nr. 1601/1999 cu privire la regulile generale privind definirea, descrierea şi prezentarea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole, cu amendamentele şi modificările ulterioare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 149/199, nu este permisă.

Art.7 (1) Specificaţia tehnică sau standardul de firmă, în care se specifică caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice, condiţiile privind etichetarea, îmbutelierea, comercializarea şi denumirea comercială, de respectarea cărora este răspunzător producătorul, constituie împreună cu Licenţa de fabricaţie, eliberată pentru această categorie de băuturi, temeiul legal în baza căruia aceste băuturi se fabrică şi se vând.

(2) Verificarea calităţii loturilor de produse se face pe baza documentaţiei tehnice a produsului, buletinului de analiză şi a probei martor.

CAPITOLUL III
Etichetarea şi Îmbutelierea

Art.8 (1) ) Etichetele băuturilor prevăzute în prezentele norme trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, conform prevederilor HG nr.106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Directivei 2000/13/CE privind etichetarea, prezentarea şi publicitatea produselor alimentare, următoarele elemente:
a) denumirea sub care este vândut produsul;
b) lista cuprinzând ingredientele;
c) volumul net;
d) concentraţia alcoolică care se va înscrie în cifre cu cel mult o zecimală urmată de simbolul „% vol.” şi poate fi precedată de cuvântul „alcool” sau de abrevierea „alc.”;
e) data durabilităţii minimale pentru băuturile fermentate ce prezintă concentraţia alcoolică mai mică de 10% exclusiv;
f) condiţii de depozitare sau de folosire, atunci cand acestea necesită indicaţii speciale;
g) adresa producatorului ori ale ambalatorului ori ale distribuitorului; în cazul produselor provenite din afara Uniunii Europene, respectiv din import, se înscriu numele şi adresa importatorului sau ale distribuitorului înregistrat în România;
h) o menţiune care să permită identificarea datei îmbutelierii.

(2) Etichetarea, publicitatea şi prezentarea băuturilor prevăzute în prezentele norme nu trebuie să cuprindă cuvinte, desene, elemente figurative sau orice altă combinaţie a acestor semne identice ori similare utilizate pentru descrierea sau prezentarea unui vin, soi de struguri, a unui areal de producţie, a unei categorii de calitate, a unei indicaţii geografice sau denumiri de origine controlată, care:
- pot crea confuzii sau induce în eroare consumatorii cărora le sunt adresate;
- pot fi confundate de către consumatorii cărora le sunt destinate, cu descrierea completă sau parţială a unui vin a cărei descriere este stabilită prin dispoziţii speciale.

(3) Denumirea sub care se vinde produsul, volumul net, concentraţia alcoolică şi, după caz data durabilităţii minimale trebuie să fie înscrise în acelaşi câmp vizual; informaţiile înscrise pe etichetă nu pot conţine cuvinte care reprezintă denumirea unui soi de struguri, a unui areal viticol de producţie (ex: nume de podgorii viticole), a unei categorii de calitate sau învechire (ex: superior, extra, fin, extrafin, etc.), a unei indicaţii geografice sau denumire de origine controlată a vinurilor; toate cuvintele din denumirea sub care se vinde produsul se vor înscrie cu caractere de aceeaşi formă şi mărime; volumul net, concentraţia alcoolică şi, după caz, data durabilităţii minimale, trebuie să fie înscrise în acelaşi câmp vizual.

(4) Elementele obligatorii de etichetare prevăzute la alin.(1) din prezentul articol, se înscriu cu caractere vizibile, lizibile, care să nu permită ştergerea, să nu fie acoperite de alte înscrisuri, imagini sau desene.

(5) Denumirea comercială, mărcile comerciale utilizate, precum şi informaţiile înscrise pe etichetele băuturilor definite în prezentele norme nu trebuie sa cuprindă cuvinte precum ”crama”, ”castel” ” chateau”, ”podgorie”, „colinele”, „terasele”, „plaiul”, „podişul”, ”mustărie”, „pivniţa”, desene, elemente figurative sau orice altă combinaţie a acestora, precum şi orice alt înscris, utilizate pentru descrierea şi prezentarea unui vin, soi de struguri, a unui areal viticol de producţie, a unei categorii de calitate, indicaţii geografice sau denumiri de origine controlată; nu pot fi folosite cuvinte sau parţi de cuvinte folosite în denumirea soiurilor de vin precum Sauvignon, Muscat, Ottonel, Fetească, Regală, Alba, Blanc, Noir, Negru, Grasa, şi altele asemenea.

(6) Reprezentarea grafică a fructelor, arbuştilor sau pomilor fructiferi sau părţilor vegetale ale acestora, plantelor medicinale sau aromatice ori părţilor vegetale ale acestora, produselor sau subproduselor de origine agricolă din cultura sau flora spontană ori părţilor vegetale ale acestora, pe etichete, contraetichetă, banderole sau pe alte materiale de promovare, se face cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare.

(7) Reprezentarea grafică a strugurilor, viţei – de - vie sau a părţilor vegetale din acestea, pe etichete, contraetichete, banderole sau pe alte materiale de promovare nu este permisă.

Art.9 Punerea în circulaţie a băuturilor prevăzute în prezentele norme se face în conformitate cu reglementările în vigoare privind preambalarea unor produse în funcţie de masă sau volum, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 530/2001 pentru aprobarea Instrucţiunilor de metrologie legala IML 8-01 „Preambalarea unor produse în funcţie de masă sau volum”, republicată la data de 11 iunie 2004.
VIGNETI SEGARCEA
VIGNETI SEGARCEA

ORDIN 645-2005
ZONE VITICOLE ROMANIA
ORDIN nr.645/2005

privind aprobarea încadrării regiunilor viticole româneşti în zonele viticole ale Uniunii Europene şi condiţiile aplicării corecţiilor de tărie alcoolică şi de aciditate asupra recoltelor de struguri aflate în diferite stadii de prelucrare



În baza prevederilor art. 3 alin.3 din Legea viei si vinului în sistemul organizării comune a pieţei viti-vinicole nr.244/2002 şi ale art.111 lit.k) din Hotărârea Guvernului nr.1134/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.244/2002;
În temeiul Hotărârii Guvernului nr.155/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale cu modificările şi completările ulterioare,

emite următorul:
ORDIN

Art.1. – (1) Se aprobă încadrarea regiunilor viticole româneşti în următoarele zone viticole ale Uniunii Europene:
B- cu tărie alcoolică naturală minim 6,0% vol. ;
CIa)- cu tărie alcoolică naturală minim 7,5% vol. ;
CII- cu tărie alcoolică naturală minim 8,5% vol. ;

(2) Încadrarea regiunilor viticole româneşti în cele trei zone viticole ale Uniunii Europene se face astfel:
2.1. Regiunea viticolă a Podişului Transilvaniei în zona viticolă B;
2.2.Regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei în zona viticolă CIa) ;
2.3.Regiunea viticolă a Dealurilor Munteniei şi Olteniei cu podgoriile: Ştefăneşti-Argeş, Sâmbureşti, Drăgăşani şi Dealurile Craiovei în zona viticolă CIa);
2.4.Regiunea viticolă a Banatului în zona viticolă CIa);
2.5.Regiunea viticolă a Crişanei şi Maramureşului în zona viticolă CIa);
2.6.Regiunea viticolă a Dealurilor Munteniei şi Olteniei cu podgoriile: Dealurile Buzăului, Dealu Mare, Severinului şi Plaiurile Drâncei în zona viticolă CII;
2.7.Regiunea viticolă a Colinelor Dobrogei în zona viticolă CII;
2.8.Regiunea viticolă a Teraselor Dunării în zona viticolă CII;
2.9.Regiunea viticolă a Nisipurilor şi Altor Terenuri Favorabile din Sudul Ţării în zona viticolă CII.
(3) Încadrarea regiunilor viticole româneşti în zonele viticole B, CIa) si CII ale Uniunii Europene a fost realizată pe baza ,,Studiului ecopedologic şi ecoclimatic pentru încadrarea arealelor viticole din România în zonele viticole ale U.E”, elaborat de Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească.

Art.2. – (1) În anii nefavorabili se poate autoriza de către Oficiul Naţional al Viei şi Vinului mărirea ( ridicarea) în anumite limite a tăriei alcoolice totale la recoltele viticole aflate în diferite stadii de procesare după cum urmează :struguri proaspeţi, must de struguri, must de struguri parţial fermentat , vin nou aflat încă în fermentaţie şi vin de masă, obţinute din soiurile nobile de vin recomandate şi autorizate pentru cultura viţei de vie.
(2) Mărirea (ridicarea) tăriei alcoolice totale se autorizează numai în cazul în care recolta de struguri aflată în diferite stadii de procesare prevăzute la alin.(1) a dobândit cel puţin următoarele valori ale tăriei alcoolice naturale:

a)pentru arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă B, 6% volume alcool adică102g/l zaharuri tărie alcoolică potenţială ;
b)pentru arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă CIa),7,5% volume alcool adică 127,5g/l zaharuri tărie alcoolică potenţială ;
c)pentru arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă CII, 8,5% volume alcool adică 144,5g/l zaharuri tărie alcoolică potenţială.

(3) Mărirea tăriei alcoolice se poate face numai până la anumite plafoane prevăzute la art.3 alin.7 şi alin.8, prin aplicarea practicilor oenologice menţionate la art.3 alin.1 şi nu poate depăşi următoarele limite:
a)pentru arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă B, 2,5% volume alcool adică 42,5 g/l zaharuri tărie alcoolică potenţială ;
b) pentru arealele viticole româneşti încadrate în zonele viticole CIa) şi CII, 2,0% volume alcool adică 34,0 g/l zaharuri tărie alcoolică potenţială .
(4) În arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă B, în anii în care condiţiile climatice au fost deosebit de nefavorabile, mărirea tăriei alcoolice totale se poate face în limita a 3,5% volume alcool adică 59,5 g/l zaharuri tărie alcoolică potenţială până la plafonul prevăzut la art.3 alin.5, prin aplicarea practicilor oenologice menţionate la art.3 alin.1.

Art.3.–(1) Creşterea tăriei alcoolice totale exprimată în % volume alcool menţionată la art.2 se poate realiza numai prin :
a) adaos de zaharoză, de must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat în cazul strugurilor proaspeti, a mustului de struguri parţial fermentat sau a vinului nou aflat încă în fermentaţie;
b) adaos de zaharoză , de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat sau prin concentrare parţială, inclusiv osmoza inversă în cazul mustului de struguri;
c) concentrare parţială la rece în cazul producerii vinului de masă.
(2) Procedeele menţionate la alin.1 se exclud reciproc.
(3) Adaosul de zaharoză menţionat la alin.1 lit.(a) şi (b) se poate realiza numai în cazul producerii vinurilor de masă seci.
(4) Adaosul de must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat nu poate mări volumul iniţial de struguri proaspeţi presaţi, de must de struguri, must de struguri parţial fermentat, sau de vin nou aflat încă în fermentaţie, cu mai mult de 8% în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă B şi 6,5% în arealele viticole româneşti încadrate în zonele viticole CIa) şi CII.
(5) În cazul aplicării prevederilor art.2 alin.4 limita de mărire în volume este de 11% în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă B.
(6) Concentrarea nu poate reduce cu mai mult de 20% volumul iniţial şi în nici un caz nu poate să mărească cu mai mult de 2% volume tăria alcoolică naturală a mustului de struguri, a vinului apt să devină vin de masă sau a vinului de masă.
(7) Procedeele menţionate anterior nu pot în nici un caz, să mărească tăria alcoolică totală în % volume a strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat, a vinului nou aflat încă în fermentaţie, a vinului apt să devină vin de masă sau a vinului de masă peste12% volume în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă B, 12,5% volume în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă CIa) şi 13% volume în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă CII.
(8) Pentru vinul roşu tăria alcoolică totală în % volume a produselor menţionate la alin.7 poate creşte până la 12,5% volume în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă B.
(9) Vinul din care se poate obţine vin de masă şi vinul de masă nu pot fi concentrate dacă produsele din care au fost obţinute au facut obiectul procedeelor menţionate la art.3 alin.1lit.(a) şi lit.(b).

Art.4.–(1) Corecţiile acidităţii totale se pot aplica recoltelor viticole aflate în urmatoarele stadii de prelucrare: strugurii proaspeţi mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat încă în fermentaţie şi vinul. Ele pot face obiectul:
a) unei dezacidificări (micşorări a acidităţii totale) parţiale în arealele viticole româneşti încadrate în zonele viticole B şi CIa);
b) unei acidificări sau a unei dezacidificări (măriri sau micşorări a acidităţii totale) fără a aduce atingere dispoziţiilor alin.3, în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă CII .
(2) Acidificarea produselor, cu excepţia vinului, menţionate la alin.1 se poate face doar până la limita maximă de 1,50g/l, exprimată în acid tartric, sau 20 miliechivalenţi /l.
(3) Acidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 2,50 g/l, exprimată în acid tartric, sau 33,3 miliechivalenţi /l.
(4) Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1,0 g/l, exprimată în acid tartric, sau 13,3 miliechivalenţi/l.
(5) Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificări parţiale.
(6) În anii în care condiţiile climatice au fost nefavorabile se poate autoriza acidificarea si dezacidificarea produselor cuprinse la alin.1 din arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă CII şi dezacidificarea parţială în arealele viticole încadrate în zonele viticole B şi CIa.
(7) Acidificarea şi îmbogaţirea în zaharuri, în afara situaţiilor de derogare stabilite de la caz la caz, precum şi acidificarea şi dezacidificarea aceluiaşi produs se exclud reciproc.

Art.5.–(1) Fiecare procedură menţionată la art.2 alin.2 şi la art.4 alin.1 trebuie înscrisă pe un document de însoţire sub care circulă produsele astfel tratate cât şi în registrul practicilor şi tratamentelor oenologice.
(2) Aceste proceduri pot fi efectuate, fără derogările motivate de condiţii nefavorabile de climă numai:
a) înainte de 1 ianuarie, în arealele viticole româneşti încadrate în zonele viticole CIa) şi CII;
b) înainte de 16 martie, în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă B şi numai pentru produsele provenite din recolta de struguri imediat precedentă acestor date.

Art.6.-Prezentul ordin creează cadrul necesar aplicării directe, la data aderării României la Uniunea Europeană, a Regulamentului (CE) nr.1493/1999 privind organizarea comună a pieţei viti-vinicole, Anexa III, Anexa V, lit. C,D,E,G. publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L nr.179/14.07.1999.

Art.7.- Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României Partea I şi intră în vigoare la 1 septembrie 2005.
VIGNETI VALEA ANILOR MEHEDINTI
VIGNETI VALEA ANILOR MEHEDINTI

ORDIN 185-2008
VINI E BEVANDE AROMATIZZATE
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

Norma la ordinul 185 din 2008

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. - Prezentele norme definesc termenii utilizati si stabilesc autoritatile responsabile cu verificarea respectarii prevederilor Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991, privind utilizarea materiilor prime si a substantelor aromatizante pentru obtinerea vinurilor aromatizate, a bauturilor aromatizate pe baza de vin si a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole si cu verificarea pe piata a etichetarii acestora.

Art. 2. - (1) Evidenta materiilor prime si a bauturilor definite in prezentele norme se realizeaza conform prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 234/2004 privind aprobarea documentelor de insotire a transporturilor de produse vitivinicole si evidentele obligatorii in sectorul vitivinicol.
(2) Operatorii economici care produc si/sau imbuteliaza in vederea comercializarii bauturile definite in prezentele norme au obligatia inscrierii in Registul Industriilor Vitivinicole, in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. 71/2004 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la inscrierea agentilor economici care desfasoara activitati in domeniul vitivinicol in Registrul Industriilor Vitivinicole.
(3) Inainte de comercializarea fiecarui lot de produse finite, producatorii comunica in scris organismelor de control ale Inspectiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol care au obligatia de a verifica si a viza rapoartele de fabricatie si registrele de evidenta obligatorii, prelevand totodata probe-martor care se vor pastra la producator pe toata perioada comercializarii lotului respectiv.
(4) Loturile de produse finite se pun in circulatie numai pe baza unui buletin de analiza emis de un laborator autorizat in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 277/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea laboratoarelor in vederea executarii de analize pentru vinurile si celelalte produse pe baza de must si vin ce urmeaza a fi expediate in scopul comercializarii pe piata interna prin care se atesta conformitatea din punct de vedere al compozitiei fizico-chimice si caracteristicilor organoleptice cu prevederile prezentelor norme.
(5) Producerea, definirea si comercializarea altor vinuri aromatizate, bauturi aromatizate pe baza de vin sau cocteiluri aromatizate din produse vitivinicole decat cele definite in prezentele norme elaborate in conformitate cu Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991 se pot face numai cu respectarea procedurii prevazute la art. 13 din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991.
(6) Vinurile si musturile utilizate ca materii prime sau aditionale in compozitia bauturilor definite in prezentele norme trebuie sa fie realizate in conformitate cu practicile si tratamentele oenologice si sa corespunda parametrilor de compozitie si caracteristicilor organoleptice stabilite prin Legea viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002, republicata, precum si a normelor metodologice de aplicare a acestei legi.

Art. 3. - (1) Alcoolul etilic utilizat pentru prepararea vinurilor aromatizate si a bauturii definite la art. 8 pct. 3 trebuie sa corespunda caracteristicilor prevazute la art. 6 alin. (4) si (5), in conformitate cu anexa I "Caracteristicile alcoolului etilic" din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991.
(2) Alcoolul etilic utilizat pentru a dilua sau a dizolva materiile colorante, aromele sau orice alt aditiv autorizat nu este considerat ca un ingredient.

Art. 4. - (1) Utilizarea apei eventual distilata sau demineralizata este admisa in cazul in care calitatea apei este conforma cu dispozitiile Hotararii Guvernului nr. 1.020/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare si comercializare a apelor minerale naturale, ale Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei potabile si a Procedurii de autorizare sanitara, a productiei si distributiei apei potabile si daca adaosul de apa nu modifica natura bauturii.
(2) Lista aditivilor alimentari permisi, modalitatile de folosire a acestora, precum si substantele adaugate trebuie sa corespunda prevederilor legislatiei in vigoare.

Art. 5. - In conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991, vinul aromatizat, bautura aromatizata pe baza de vin si cocteilul aromatizat din produse vitivinicole reprezinta:
A. Vinul aromatizat este bautura:
1. obtinuta din vinuri de masa sau de calitate, vinuri petiante gazeificate si eventual cu un adaos de must de struguri si/sau must de struguri partial fermentat;
2. la care s-a adaugat alcool etilic, care trebuie sa corespunda caracteristicilor prevazute la art. 6 alin. (4) si (5);
3. a) care a fost supusa aromatizarii cu substante aromatizante naturale si/sau produse aromatizante naturale si/sau plante aromatice si/sau mirodenii;
b) la care este interzisa aromatizarea cu substante aromatizante identice cu cele naturale si/sau cu substante aromatizante si/sau produse aromatizante obtinute prin sinteza chimica, dar care nu sunt identice din punct de vedere chimic cu o substanta prezenta in mod natural in produsele de origine vegetala;
c) (1) la care utilizarea amestecurilor de substante aromatizante identice cu cele naturale, care prezinta aroma si/sau gust de migdala, caisa sau ou, este autorizata numai in completarea migdalelor, caiselor sau oualor utilizate la producerea vinurilor aromatizate, in conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 122/1994 de stabilire a unor norme de aplicare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991 de stabilire a normelor generale privind definirea, descrierea si prezentarea vinurilor aromatizate, a bauturilor aromatizate pe baza de vin si a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole.
(2) Amestecurile de arome utilizate trebuie sa respecte prevederile legislative in domeniu, iar producatorul respectiv are obligatia de a pastra un registru separat pentru utilizarea acestor arome. Registrul cuprinde informatii detaliate privind utilizarea suplimentara a aromei in bautura in comparatie cu aroma principala, natura si cantitatea aromei identice cu aroma naturala prezenta in produs si locul de stocare, precum si inscrierea fiecarei operatii sau manipulari efectuate.
d) la care este autorizata utilizarea aromelor identice cu aroma naturala de vanilie, conform reglementarilor legislatiei in vigoare;
4. care a fost supusa, in general, unei indulciri si eventual unei colorari cu caramel;
5. care are o concentratie alcoolica dobandita minima 14,5% in volume si de maximum 22% in volume si o concentratie alcoolica totala minima de 17,5% in volume;
6. pentru produsele care poarta mentiunea "sec" sau "extrasec" concentratia alcoolica totala este de minimum 16% in volume, respectiv 15% in volume;
7. Vinurile si/sau musturile de struguri partial fermentate, utilizate la fabricarea vinurilor aromatizate, trebuie sa fie prezente in produsul finit in proportie de minimum 75%, procent ce va fi mentionat in sistemul de etichetare;
8. denumirea "vin aromatizat" poate fi inlocuita cu cea de "aperitiv pe baza de vin". Utilizarea termenului "aperitiv" in acest context este limitata numai pentru produsele prevazute la art. 7.
B. Bautura aromatizata pe baza de vin este bautura:
1. obtinuta din vin nou aflat inca in fermentatie, vin de masa, vin de calitate, vin spumant, vin spumos, vin petiant si vin petiant gazeificat, cu exceptia vinurilor fabricate cu adaos de alcool si eventual cu un adaos de must de struguri si/sau must de struguri partial fermentat;
2. a) care a fost supusa aromatizarii cu substante aromatizante naturale si/sau produse aromatizante naturale si/sau plante aromatice si/sau substante aromatizante identice cu cele naturale;
b) la care este interzisa aromatizarea cu substante aromatizante si/sau produse aromatizante obtinute prin sinteza chimica, dar care nu sunt identice din punct de vedere chimic cu o substanta prezenta in mod natural in produsele de origine vegetala;
3. care a fost supusa unei eventuale indulciri;
4. care nu a facut obiectul unui adaos de alcool etilic, cu urmatoarele exceptii:
a) bauturile aromatizate pe baza de vin definite la art. 8 pct. 3 din prezentele norme;
b) bauturile aromatizate pe baza de vin, indulcite, obtinute din vin alb, la care s-a adaugat distilat de struguri uscati si care au fost aromatizate exclusiv cu extract de nucsoara, conform Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 122/1994.
Bauturile aromatizate pe baza de vin, obtinute din vin rosu, care au fost indulcite si la care s-au adaugat preparatele aromatizante prevazute la art. 1 alin. (2) lit. c) din Directiva CEE 88/388 a Consiliului. Aceste preparate aromatizante sunt obtinute exclusiv din condimente, ginseng, nuci, citrice si plante aromatice;
5. care are o concentratie alcoolica dobandita egala sau mai mare de 7% in volume si de maximum 14,5% in volume;
6. vinurile utilizate la fabricarea bauturii aromatizate pe baza de vin trebuie sa fie prezente in produsul finit in proportie de minimum 50%, mentionat in sistemul de etichetare.
C. Cocteilul aromatizat din produse vitivinicole este bautura:
1. obtinuta din vin si/sau musturi de struguri;
2. a) care a fost supusa aromatizarii cu substante aromatizante naturale si/sau produse aromatizante naturale si/sau plante aromatice si/sau substante aromatizante identice cu cele naturale;
b) la care este interzisa aromatizarea cu substante aromatizante si/sau produse aromatizante obtinute prin sinteza chimica, dar care nu sunt identice din punct de vedere chimic cu o substanta prezenta in mod natural in produsele de origine vegetala;
3. care a fost supusa unei eventuale indulciri si unei eventuale colorari, in conformitate cu prevederile prezentelor norme.
4. care nu a facut obiectul unui adaos de alcool;
5. care nu are o concentratie alcoolica dobandita mai mica de 7% in volume;
6. vinurile si/sau musturile de struguri utilizate la fabricarea cocteilului aromatizat din produse vitivinicole trebuie sa fie prezente in produsul finit in proportie de minimum 50%, mentionat in sistemul de etichetare;
7. folosirea termenului "cocteil" in acest context nu exclude utilizarea acestuia pentru a defini produsele care nu se supun prevederilor prezentelor norme.

CAPITOLUL II
Definitii

Art. 6. - In sensul prezentelor norme, termenii folositi se definesc, conform prevederilor Regulamentului (CEE) nr. 1.601/1991, dupa cum urmeaza:
1. indulcire - operatia care consta in utilizarea la prepararea vinurilor aromatizate, bauturilor aromatizate pe baza de vin si cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole a unuia sau mai multora dintre urmatoarele produse: zahar semialb, zahar alb, zahar alb rafinat, dextroza, fructoza, sirop de glucoza, zahar lichid, zahar lichid invertit, sirop de zahar invertit, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat, must proaspat de struguri, zahar caramelizat, miere, sirop de roscove.
Prin zahar caramelizat se intelege produsul obtinut exclusiv prin incalzirea controlata a zaharozei, fara adaos de baze, de acizi minerali sau de alti aditivi chimici;
2. aromatizare - operatia care consta in utilizarea la prepararea vinurilor aromatizate, a bauturilor aromatizate pe baza de vin si a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole a uneia sau mai multor substante aromatizante naturale, produse aromatizante naturale, plante aromatice si/sau mirodenii, in conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991, prin adaugarea carora caracteristicile organoleptice ale produsului finit sunt modificate fata de cele ale vinului;
3. colorare - operatia care consta in utilizarea la fabricarea vinurilor aromatizate sau a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole a unuia sau mai multor coloranti, in conformitate cu prevederile legale in vigoare;
4. adaos de alcool - operatia care consta in folosirea pentru prepararea vinurilor aromatizate si a bauturii definite la art. 8 pct. 3 a unuia sau a mai multora dintre urmatoarele produse: alcool etilic de origine viticola, agricola; alcool de vin sau de stafide; distilat de vin din stafide sau de origine agricola; rachiu de vin sau tescovina de struguri ori rachiu din stafide;
5. alcoolul etilic de origine agricola trebuie sa corespunda urmatoarelor caracteristici:
a) caracteristici organoleptice: niciun gust detectabil strain de materia prima;
b) concentratia alcoolica in volume minima de 96%;
c) valori maxime in elemente reziduale:
- aciditate totala exprimata in acid acetic g/hl de alcool la 100% in volume: 1,5;
- esteri exprimati in acetat de etil g/hl alcool la 100% in volume: 1,3;
- aldehide exprimate in acetaldehida g/hl alcool la 100% in volume: 0,5;
- alcooli superiori exprimati in metil-2 propanol-1 g/hl alcool la 100% in volume: 0,5;
- metanol g/hl alcool la 100% in volume: 50;
- extract sec g/hl alcool la 100% in volume: 1,5;
- baze azotate volatile exprimate in azot g/hl alcool la 100% in volume: 0,1;
- furfural g/hl alcool la 100% in volume: nedetectabil;
6. concentratie alcoolica dobandita in volume - numarul de volume de alcool pur, la temperatura de 20°C, continute in 100 volume din produsul considerat la aceeasi temperatura;
7. concentratie alcoolica potentiala in volume - numarul de volume de alcool pur, la temperatura de 20°C, ce pot fi obtinute prin fermentarea totala a zaharurilor continute in 100 volume din produsul considerat la aceeasi temperatura;
8. concentratie alcoolica totala in volume - suma concentratiilor alcoolice dobandita si potentiala, in volume;
9. concentratie alcoolica naturala in volume - concentratia alcoolica totala in volume a produsului considerat inaintea oricarei imbogatiri.

Art. 7. - Definitiile diferitelor categorii de vinuri aromatizate a caror denumire poate inlocui denumirea de "vin aromatizat" trebuie sa corespunda prevederilor art. 2 alin. (2) din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991 si sunt:
1. vermut - vinul aromatizat obtinut din vinurile definite la art. 5 lit. A pct. 1 care au fost supuse unei aromatizari cu substante din speciile de pelin Artemisia sau cu substante derivate din acestea. Indulcirea se realizeaza numai cu zahar caramelizat, zaharoza, must de struguri, must de struguri concentrat si must de struguri concentrat rectificat;
2. vin aromatizat amar - vinul de struguri care a fost supus unei aromatizari amare caracteristice. Denumirea "vin aromatizat amar" este urmata de numele principalei substante aromatizante. Denumirea "vin aromatizat amar" este urmata de numele substantei aromatizante principale si poate fi completata sau inlocuita de urmatoarele denumiri:
a) vin cu chinina, in cazul in care aromatizarea principala este obtinuta cu aroma principala chinina;
b) Bitter vino, in cazul in care aromatizarea principala este facuta cu aroma naturala de gentiana si cand bautura a fost supusa unei colorari galbene si/sau rosii cu ajutorul unor coloranti alimentari autorizati; folosirea termenului "bitter" nu prejudiciaza in acest context folosirea acestui termen pentru a defini produsele care nu se supun prevederilor prezentelor norme;
c) Americano, in cazul in care aromatizarea este datorata prezentei substantelor aromatizante naturale provenind din pelin si din gentiana si cand bautura a fost supusa unei colorari galbene si/sau rosii cu ajutorul unor coloranti autorizati, conform reglementarilor legale in vigoare;
3. vin aromatizat cu ou - vinul aromatizat, cu adaos de galbenus de ou de calitate sau cu substante derivate din acesta, al carui continut in zahar, exprimat in zahar invertit, este de minimum 200 g, iar continutul in galbenus de ou este de minimum 10 g/l de produs finit.
Termenul cremovo poate insoti termenul "vin aromatizat cu ou" atunci cand vinul aromatizat cu ou contine vin Marsala intr-o proportie de minimum 80%.
Termenul cremovo zabaione poate insoti termenul "vin aromatizat cu ou" atunci cand vinul aromatizat cu ou contine vin Marsala intr-o proportie de minimum 80% si are un continut in galbenus de ou de minimum 60 g/l;
4. Vakeva viiniglogi/Starkvinsglogg - vinul aromat care a fost preparat din vinurile mentionate la art. 5 lit. A, al carui gust caracteristic este obtinut prin utilizarea cuisoarelor si/sau scortisoarei care trebuie intotdeauna sa fie folosite impreuna cu alte mirodenii; aceasta bautura poate fi indulcita in conformitate cu art. 6 pct. 1.

Art. 8. - Definitiile diferitelor categorii de bauturi aromatizate pe baza de vin, a caror denumire poate inlocui denumirea "bautura aromatizata pe baza de vin" in statul membru producator sau poate fi utilizata ca o completare la denumirea "bautura aromatizata pe baza de vin" in celelalte state membre, trebuie sa corespunda prevederilor art. 2 alin. (3) din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991, cu modificarile si completarile ulterioare, si sunt:
1. Sangria - bautura obtinuta pe baza de vin, aromatizata prin adaos de extracte sau esente naturale de citrice, cu sau fara sucul acestor fructe, eventual cu un adaos de mirodenii, indulcita, cu adaos de bioxid de carbon si avand o concentratie alcoolica dobandita de maximum 12% in volume.
a) Bautura poate contine particule solide provenind din pulpa sau din coaja citricelor, iar culoarea sa trebuie sa provina in exclusivitate din materiile prime folosite.
b) Denumirea "Sangria" trebuie sa fie insotita in mod obligatoriu de mentiunea "Fabricat in Romania";
2. Clarea - bautura pe baza de vin alb obtinuta in aceleasi conditii cu cele prevazute pentru bautura "Sangria".
- Denumirea "Clarea" trebuie sa fie insotita in mod obligatoriu de mentiunea "Fabricat in Romania";
3. Zurra - bautura obtinuta prin adaos de brandy sau de rachiu de vin, conform definitiilor prevazute de Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1.576/89, la bauturile definite la pct. 1 si 2 si cu adaos eventual de bucati de fructe. Concentratia alcoolica in volume dobandita trebuie sa fie de minimum 9% vol. si de maximum 14% vol.;
4. Bitter soda - bautura aromatizata obtinuta din bitter vino, al carei continut in produsul final trebuie sa fie de minimum 50% in volume, cu adaos de bioxid de carbon sau de apa gazoasa si eventual cu aceiasi coloranti ca pentru bitter vino.
a) Concentratia alcoolica dobandita trebuie sa fie egala sau mai mare de 8% si de maximum 10,5% in volume.
b) Folosirea termenului "bitter" in acest context nu prejudiciaza folosirea acestui termen pentru a defini produsele care nu se supun prevederilor prezentelor norme;
5. Kalte Ente - bautura aromatizata obtinuta prin amestecul de vin, vin petiant sau de vin petiant cu adaos de bioxid de carbon cu vin spumant sau vin spumos cu adaos de bioxid de carbon, la care se adauga substante naturale de lamaie sau extracte din aceste substante al caror gust trebuie sa fie predominant. Continutul produsului finit in vin spumant sau vin spumos cu adaos de bioxid de carbon trebuie sa fie de minimum 25% in volume;
6. Viiniglogi/Vinglogg - bautura aromatizata obtinuta exclusiv din vin rosu sau alb, aromatizata in special cu scortisoara si/sau cuisoare. In cazul in care a fost preparata din vin alb, denumirea comerciala "Viiniglogi/Vinglogg" trebuie sa fie completata cu cuvintele "vin alb";
7. Maiwein - bautura aromatizata obtinuta din vin cu adaos de plante de Asperula odorata sau din extracte ale acesteia, astfel incat gustul de Asperula odorata sa fie predominant;
8. Maitrank - bautura aromatizata obtinuta din vin alb sec in care au fost macerate plante de Asperula odorata sau careia i s-au adaugat extracte din aceste plante, cu adaos de portocale si/sau de alte fructe, eventual sub forma de suc, cu concentrate sau extracte, si care a fost supusa unei indulciri cu maximum 5% indulcitori;
9. Pelin - bautura aromatizata pe baza de vin, produsa din vin alb sau rosu, must de struguri concentrat, suc de struguri (sau sfecla de zahar) si o tinctura speciala din ierburi, avand o tarie alcoolica de nu mai putin de 8,5% vol., un continut de zahar, exprimat ca zahar invertit, de 45-50 g/l si o aciditate totala de nu mai putin de 3 g/l, exprimata ca acid tartric.

Art. 9. - Definitiile diferitelor categorii de cocteiluri aromatizate din produse vitivinicole, a caror denumire poate inlocui denumirea "cocteil aromatizat din produse vitivinicole" in statul membru producator sau poate fi utilizata ca o completare la denumirea "cocteil aromatizat din produse vitivinicole" in celelalte state membre, trebuie sa corespunda prevederilor art. 2 alin. (4) din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991 si sunt:
a) cocteil pe baza de vin - bautura aromatizata in care mustul de struguri concentrat este de maximum 10% din volumul total al produsului finit si continutul in zahar, exprimat in zahar invertit, este de maximum 80 g/l;
b) petiant de struguri aromatizat - bautura fabricata exclusiv din must de struguri, cu o concentratie alcoolica dobandita de maximum 4% in volume si cu anhidrida carbonica provenind exclusiv din fermentatia mustului de struguri.

Art. 10. - (1) Denumirile prevazute la cap. I art. 5 lit. A si B si in cap. II art. 7 si 8 pot fi completate cu mentiunile "extrasec", "sec", "demisec", "demidulce" si "dulce", cu respectarea prevederilor art. 2 alin. (5) din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Mentiunile "demidulce" si "dulce" pot fi inlocuite cu o indicatie asupra continutului in zahar, exprimat in g/l de zahar invertit.
(3) Atunci cand denumirea sub care se vinde produsul a bauturilor aromatizate pe baza de vin contine termenul "spumant", cantitatea de vin spumant utilizata trebuie sa fie de minimum 95%.

CAPITOLUL III
Producere si comercializare

Art. 11. - (1) Producerea bauturilor prevazute in prezentele norme se poate face numai pe baza licentei de fabricatie a produselor alimentare, obtinuta in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 42/1995 privind productia de produse alimentare destinate comercializari, aprobata cu modificari prin Legea nr. 123/1995, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Fara a aduce atingere prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 42/1995, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 123/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, in vederea obtinerii licentei de fabricatie, solicitantii vor prezenta pentru fiecare categorie de produse si tip de bautura din cadrul categoriei respective modelul de eticheta si contraeticheta ale produselor, insotit de un aviz de conformitate a sistemului de etichetare emis de Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol din cadrul directiilor pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si a municipiului Bucuresti, dupa consultarea prealabila a inspectoratelor regionale pentru protectia consumatorilor.

Art. 12. - Producerea si comercializarea vinurilor aromatizate, a bauturilor aromatizate pe baza de vin si a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole care nu corespund caracteristicilor de compozitie definite la art. 5, 7, 8, 9 si 10 sunt interzise.

Art. 13. - Prelucrarea, transformarea sau utilizarea directa a produselor vitivinicole pentru obtinerea in vederea comercializarii cu amanuntul a unor bauturi alcoolice nedistilate, care nu sunt definite si descrise din punctul de vedere al compozitiei si caracteristicilor organoleptice prin norme comunitare ori nationale, este permisa conform art. 15.

Art. 14. - Producerea in vederea comercializarii cu amanuntul a bauturilor alcoolice nedistilate, care nu sunt reglementate prin norme nationale sau comunitare din punctul de vedere al compozitiei fizico-chimice si caracteristicilor organoleptice, obtinute prin fermentarea sau refermentarea diferitelor materii prime sau produse de origine agricola, este permisa conform art. 15.

Art. 15. - In vederea producerii bauturilor alcoolice prevazute la art. 13 si 14, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin Directia de industrie alimentara, va elabora, in conditiile legii, normele tehnice privind definirea, descrierea, compozitia, parametrii de calitate si modul de etichetare a bauturilor alcoolice nedistilate, in termen de 60 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a prezentelor norme.

CAPITOLUL IV
Etichetare si imbuteliere

Art. 16. - (1) Bauturile care fac obiectul prezentelor norme nu se pot comercializa sub alte denumiri fata de cele prevazute la art. 5, 7, 8, 9 si 10, prin asocierea de termeni ori formule, precum: "gen", "tip", "mod", "stil", "marca", "gust" sau alte mentiuni similare cu una dintre denumirile prevazute in prezentele norme.
(2) Denumirile sub care se vand produsele definite in prezentele norme nu pot fi completate cu denumiri de origine controlata ori cu indicatii geografice la care au dreptul produsele vitivinicole.

Art. 17. - Comercializarea vinurilor aromatizate, bauturilor aromatizate pe baza de vin si cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole se face numai in forma imbuteliata in recipiente de sticla.

Art. 18. - (1) Fara a aduce atingere prevederilor Hotararii Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificarile si completarile ulterioare, etichetarea vinurilor aromatizate, a bauturilor aromatizate pe baza de vin si a cocteilurilor aromatizate din produsele vitivinicole definite la art. 2 din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991 trebuie sa cuprinda elementele suplimentare de etichetare prevazute la art. 7 si 8 din acelasi regulament.
(2) Etichetele vinurilor aromatizate, bauturilor aromatizate pe baza de vin si cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole trebuie sa cuprinda, in mod obligatoriu, conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 106/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, urmatoarele elemente:
a) denumirea sub care se vinde produsul, care se va inscrie cu caractere de aceleasi forma si marime;
b) lista cuprinzand ingredientele; in cazul utilizarii alcoolului provenit dintr-o singura materie prima, se va indica natura alcoolului utilizat;
c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente care dau specificitatea produsului;
d) volumul net;
e) concentratia alcoolica inscrisa cu cifre cu cel mult o zecimala, urmata de simbolul "% vol." si care poate fi precedata de cuvantul "alcool" sau de abrevierea "alc.";
f) data durabilitatii minimale pentru bauturile aromatizate pe baza de vin ce prezinta concentratia alcoolica mai mica de 10% exclusiv si pentru cocteilurile aromatizate din produse vitivinicole;
g) conditiile de depozitare sau de folosire, atunci cand acestea necesita indicatii speciale;
h) denumirea sau denumirea comerciala si adresa producatorului ori ale ambalatorului sau ale distribuitorului; in cazul produselor provenite din afara Uniunii Europene, respectiv din import, se inscriu numele si adresa importatorului sau ale distribuitorului inregistrat in Romania;
i) locul de origine sau de provenienta a produsului, daca omiterea acestuia ar fi de natura sa creeze confuzii in gandirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienta reala a alimentului;
j) numarul lotului, care sa permita identificarea acestuia;
k) mentiunea "Fabricat in Romania" pentru sortimentele "Sangria" si "Clarea";
l) mentionarea ingredientelor care pot cauza reactii adverse, conform anexei nr. 1 f) la Hotararea Guvernului nr. 106/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Etichetarea, publicitatea si prezentarea produselor nu trebuie sa cuprinda cuvinte, desene, elemente figurative sau orice alta combinatie a acestor semne identice ori similare utilizate pentru descrierea sau prezentarea unui vin, soi de struguri, a unui areal de productie, a unei categorii de calitate, a unei indicatii geografice sau denumiri de origine controlata, care:
- pot crea confuzii sau induce in eroare consumatorii carora le sunt adresate;
- pot fi confundate de catre consumatorii carora le sunt destinate, cu descrierea completa sau partiala a unui vin a carui descriere este stabilita prin dispozitii speciale.
(4) Reprezentarea grafica a strugurilor, vitei-de-vie sau a partilor vegetale din acestea pe etichete, contraetichete, banderole sau pe alte materiale de promovare nu este permisa.

Art. 19. - (1) Elementele obligatorii de etichetare se inscriu cu caractere vizibile, lizibile, care sa nu permita stergerea, sa nu fie acoperite de alte inscrisuri, imagini sau desene.
(2) Denumirea sub care se vinde produsul, volumul net, concentratia alcoolica si, dupa caz, data durabilitatii minimale trebuie sa fie inscrise in acelasi camp vizual.

CAPITOLUL V
Verificarea, controlul si aplicarea sanctiunilor

Art. 20. - (1) Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, si Ministerul Sanatatii Publice, prin inspectiile sanitare de stat judetene si a municipiului Bucuresti, verifica si controleaza materiile prime utilizate la fabricarea vinurilor aromatizate, a bauturilor aromatizate pe baza de vin si a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole si documentele de insotire a transporturilor de produse vitivinicole si evidentele obligatorii in sectorul vitivinicol.
(2) Verificarea calitatii loturilor de produse se face pe intregul lor circuit, de la producere pana la comercializare, pe baza licentei de fabricatie, a documentatiei tehnice a produsului, a buletinului de analiza, a probei-martor si a expertizelor de laborator autorizat.
(3) Verificarea pe piata a conformitatii vinurilor aromatizate, a bauturilor aromatizate pe baza de vin si a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole, precum si a modului de respectare a prevederilor legale privind etichetarea acestora se face de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, prin inspectoratele regionale pentru protectia consumatorilor, si Ministerul Sanatatii Publice, prin inspectiile sanitare de stat judetene si a municipiului Bucuresti, conform atributiilor conferite de legislatia in vigoare fiecarei institutii.

Art. 21. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute de Legea nr. 244/2002, republicata, Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicata, si de Ordonanta Guvernului nr. 42/1995, aprobata cu modificari prin Legea nr. 123/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, se realizeaza de catre Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor si de Ministerul Sanatatii Publice, prin inspectiile sanitare de stat judetene si a municipiului Bucuresti, conform atributiilor fiecarei institutii.
Norma

din 29/02/2008
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 565 din 28/07/2008

de aplicare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991 cu privire la regulile generale privind definirea, descrierea si prezentarea vinurilor aromatizate, a bauturilor aromatizate pe baza de vin si a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole
WORLD WINES' GEOGRAPHICAL INDICATIONS
IL SITO CONTINUA CON LA SECONDA PARTE -SEQUEL-
CLICCARE QUI